Live

Aproape 80% dintre români cred că schimbările climatice sunt reale şi produc efecte vizibile (Sondaj)

Data publicării:
Schimbarile climatice duc la fenomene meteo extreme, iar semnele vitale ale Planetei au ajuns deja într-un punct fără întoarcere. Sursă foto: Getty Images

Aproape 80% dintre români cred că schimbările climatice sunt reale şi produc efecte vizibile, motiv pentru care majoritatea românilor este dispusă să facă eforturi personale pentru protejarea mediului şi susţinerea economiei circulare, potrivit sondajului de opinie intitulat Agenda România 2050. O conversaţie despre viitorul României - Ediţia I, realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

78,9% dintre români sunt de părere că schimbările climatice sunt reale şi produc efecte vizibile, în timp ce 17,4% cred că schimbările climatice nu sunt reale şi nu produc efecte vizibile. 3,6% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0,1% nu răspund. Este o percepţie încurajatoare care arată că marea majoritate a populaţiei conştientizează impactul uneia dintre cele mai complexe probleme care afectează întreaga umanitate, se arată în comunicatul INSCOP.

Persoanele cu studii superioare şi cei care declară că veniturile lunare le ajung să îşi cumpere şi unele lucruri mai scumpe consideră într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei că schimbările climatice sunt reale şi produc efecte vizibile.

Persoanele cu studii primare cred semnificativ mai mult decât restul populaţiei că schimbările climatice nu sunt reale şi nu produc efecte vizibile, transmite Agerpres.

Citește și: Pericolul ca planeta să se încălzească în următorii ani cu peste 1,5 grade a crescut la 50%. Va urma cel mai călduros an din istorie

43,2% dintre respondenţi spun că atunci când cumpără un produs sau un serviciu iau întotdeauna în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil sau eforturile companiei producătoare pentru protecţia mediului. 41,8% declară că fac acest lucru doar uneori, iar 14,5% niciodată. 0,5% nu ştiu sau nu răspund. Chiar şi în ipoteza în care aceste răspunsuri reflectă comportamente dezirabile sau o tendinţă de conformism social, ele arată o conştientizare puternică, de bun augur a faptului că prin comportamentul personal de consum, oamenii pot contribui la protejarea mediului înconjurător, precizează INSCOP.

Persoanele peste 60 de ani declară într-un procent mult mai ridicat decât media că iau întotdeauna în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecţia mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu.

Peste 92% dintre participanţii la sondaj declară că ar fi dispuşi să se întoarcă cu ambalajele sau alte deşeuri la magazin sau într-un centru de colectare separată modern, în timp ce 7,6% declară contrariul, iar 0,2% nu ştiu sau nu răspund.

Este un procent covârşitor care vine în sprijinul unor politici specifice de încurajare a economiei circulare în România, cu impact puternic asupra protejării mediului în viitor, se concluzionează în documentul citat.

Dacă ar cunoaşte traseul deşeurilor/gunoiului de la colectare şi până la reciclare şi ar fi siguri că deşeurile sunt reciclate, 75,6% dintre respondenţi ar fi de acord să plătească mai mult pentru a cumpăra produse reciclabile, 23,6% nu ar fi de acord.

Răspunsurile la această întrebare arată că populaţia este dispusă să facă eforturi personale pentru a susţine reciclarea şi protejarea mediului. În acelaşi timp, este evident că o economie circulară solidă se poate dezvolta în România doar prin eforuri susţine de construire a încrederii în întregul mecanism, mai arată studiul INSCOP.

5 lucruri pe care trebuie sa le știm despre clima României până în 2100

Schimbările climatice se resimt major și în România, iar temperatura va crește în medie pe întreg teritoriul țării, dar creșterile nu vor fi uniforme. Cele mai pesimiste scenarii indică că temperaturile medii anuale vor crește cu aproximativ 8°C în lunile de vară până la finalul acestui secol, grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu până la 80%, iar zilele cu precipitații se vor reduce, însă vor crește în abundență, după cum sugera Roxana Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, într-o analiză din vara anului trecut.

  • Temperatura va crește în mediu pe întreg teritoriul țării, aceste creșteri nu vor fi însă uniforme;
  • Precipitațiile se vor reduce, vara, simultan cu o creștere a numărului de zile cu precipitații abundente. În alte cuvinte vom avea mai puține zile cu ploi, însă în zilele cu ploaie precipitațiile vor fi abundente; 
  • Se va reduce drastic a grosimea stratului de zăpadă;
  • Vom avea o creștere a numărului de fenomene extreme;
  • Vom avea în continuare 4 anotimpuri, caracteristicile acestora se pot schimba însă.

Citește și: București, în primele 5 capitale poluate din UE. Specialist: „Cele mai mari probleme, traficul și importurile de mașini din Vest”

Notă editorială: Asociaţia Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank care îşi propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecţiei şi gândirii strategice prin analize, studii şi cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date ştiinţifice şi evaluări structurate în vederea elaborării de contribuţii de substanţă pentru dezvoltare şi progres în domenii relevante din sectorul public şi privat.

Editor : Marco Badea

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Temperaturile record din 2024 sfidează previziunile climatologilor. Scenariile oamenilor de știință ar putea fi greșite

Planeta se încălzește mai repede decât era așteptat. Ce este efectul albedo și ce rol au norii

2025 va fi „unul dintre cei mai călduroşi trei ani” înregistraţi vreodată. Record negru anticipat pentru 2024 (Met Office)

OMS avertizează că schimbările climatice reprezintă „o criză sanitară”. Malaria şi holera se vor răspândi mai repede

Partenerii noștri