Amal Clooney condamnă crimele de război comise de Rusia. „Ucraina este, astăzi, un abator. Chiar în inima Europei”
Avocata pentru drepturile omului Amal Clooney a îndemnat miercuri țările de la Națiunile Unite să se concentreze pe justiția internațională pentru crimele de război din Ucraina, astfel încât „dovezile să nu rămână în depozit”. Soția cunoscutului actor George Clooney a spus că ONU nu trebuie să procedeze așa cum a procedat în cazul victimelor Statului Islamic din Irak și Siria, notează Reuters.
„Ucraina este, astăzi, un abator. Chiar în inima Europei”, a spus Clooney la o reuniune informală a Consiliului de Securitate al ONU privind responsabilitatea în Ucraina, organizată de Franța și Albania.
Amal Clooney a reamintit în intervenția sa de un vot din 2017 al Consiliului de Securitate al ONU privind crearea unei echipe a Națiunilor Unite pentru a colecta, păstra și stoca dovezi ale posibilelor crime internaționale comise de Statul Islamic în Irak și Siria.
„Copiii mei au acum aproape 5 ani și, până acum, majoritatea dovezilor colectate de ONU sunt în depozit, pentru că nu există o instanță internațională care să judece acțiunile ISIS”, a spus avocata pentru drepturile omului, citată de The Guardian.
„Iată-ne, confruntați cu dovezi ale agresiunii, ale crimelor de război, ale crimelor împotriva umanității și dovezi tot mai mari ale genocidului”, a spus Amal Clooney la reuniune informală a Consiliului de Securitate al ONU.
„Cum am ajuns aici? Cred că am ajuns aici ignorând justiția atât de mult timp. De prea mult timp, am urmărit cum autorii abuzurilor în masă ale drepturilor omului au ucis, torturat și violat fără consecințe”, a continuat avocata pentru drepturile omului, citând atrocitățile din Yemen și Myanmar drept exemple.
Întâlnirea sa concentrat asupra modului în care Rusia va fi considerată responsabilă pentru acțiunile sale în Ucraina, deoarece soldații au fost acuzați de uciderea civililor, răpirea copiilor și violarea femeilor.
Amal Clooney spune că țările au comis crime de război pentru că au crezut că vor scăpa nepedepsite. Amal Clooney a mai punctat că comunitatea internațională trebuie să continue să se ralieze în spatele Ucrainei și să îndemne la răspunderea Rusiei pentru crimele de război, astfel încât problema să nu fie ignorată cum s-a întâmplat în cazul altor conflicte.
„Ceea ce mă îngrijorează când stau astăzi aici și vă vorbesc este că acțiunea hotărâtă pe care am văzut-o în primele 50 de zile ale acestui război se va dovedi a fi punctul culminant în loc de punctul de plecare al răspunsului juridic și diplomatic al lumii”, a mai declarat avocata pentru drepturile omului, citată de publicația The Hill.
„S-ar putea ca mii de copii să fie deportați forțat în Rusia? S-ar putea ca adolescentele să fie violate în stradă în fața familiei și a vecinilor lor? O clădire care avea cuvântul „copii” scris lângă ea a fost cu adevărat bombardată, iar civilii de astăzi din Mariupol sunt torturați în mod sistematic și morți de foame?”, s-a întrebat retoric avocata Clooney. „Din păcate, răspunsul este da”, a adăugat apoi.
Curtea Penală Internațională (CPI), care se ocupă de crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crime de agresiune, nu are jurisdicție să judece spețele la care face referire Amal Clooney deoarece Irakul și Siria nu sunt membre.
Amal Clooney face parte dintr-un grup de lucru juridic internațional care consiliază Ucraina cu privire la asigurarea răspunderii pentru victimele ucrainene în jurisdicțiile naționale, lucrând în colaborare strânsă cu Tribunalul Internațional Penal de la Haga.
Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a deschis o anchetă în Ucraina la o săptămână după invazia Rusiei din 24 februarie.
„Acesta este un moment în care trebuie să mobilizăm legea și să o trimitem în luptă. Nu de partea Ucrainei împotriva Federației Ruse sau de partea Federației Ruse împotriva Ucrainei, ci de partea umanității”, a spus Khan la reuniunea ONU de miercuri.
La rândul său, diplomatul rus aflat la discuție a descris CPI drept un „instrument politic” și a acuzat Statele Unite și Marea Britanie de ipocrizie pentru că au susținut ancheta CPI în Ucraina.
Moscova descrie invazia sa din 24 februarie a Ucrainei drept o „operație militară specială” și neagă că atacurile sale vizează civilii, deși dovezile colectate în mod independent și verificat de observatorii internaționali și presa străină aflată în Ucraina indică contrariul.
Ucraina pregătește acuzațiile pentru crimele de război
Recent, biroul procurorului general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a declarat pentru Reuters că pregătește acuzații de crime de război împotriva a cel puțin șapte militari ruși, dintre care trei piloți ruși suspectați că au bombardat clădiri civile din regiunile Harkov și Sumî.
Celelalte persoane sunt doi operatori ai unui lansator de rachete care ar fi bombardat așezările civile din regiunea Harkov și doi militari suspectați că au ucis un locuitor din împrejurimile Kievului, după care i-au violat soția.
Procuratura ucraineană a declarat că a sesizat persoanele că sunt suspecți și că anchetele sunt în desfășurare, adăugând că nu au fost depuse acuzații la instanță.
Autoritățile juridice din Ucraina spune că investighează aproximativ 7.600 de potențiale crime de război, iar cel puțin 500 de suspecți au fost identificați până în prezent, de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.
Procurorul general Iryna Venediktova a declarat pentru Reuters că mulți dintre acești suspecți se află în Rusia, dar unii au fost luați prizonieri de Ucraina ca prizonieri de război. Vorbind într-un interviu pentru agenția de presă britanică la începutul acestei luni, Venediktova a spus că biroul său intenționează să ancheteze și oficialii ruși care au comanda politică și militară.
Venediktova a adăugat că intenționează să urmeze anchete penale atât în instanțele ucrainene, cât și la Curtea Penală Internațională de la Haga , tribunalul permanent pentru crime de război din lume.
Iryna Venediktova a declarat că echipa sa a adunat probe pe teren, analizând câteva mii de cazuri individuale care au ieșit la iveală, în special în mai multe zone din afara Kievului, după retragerea trupelor rusești.
Ancheta Ucrainei se află în centrul eforturilor multiple de investigare a potențialelor crime de război legate de conflict, inclusiv de către CPI. Anchetele sunt în stadii foarte incipiente, spun sursele familiarizate cu subiectul.
Cum pot fi judecate crimele de război
Au existat o serie de tribunale unice începând cu cel de-al Doilea Război Mondial - inclusiv tribunalul care investighează crimele de război din timpul destrămarii Iugoslaviei. De asemenea, a fost înființat un organism pentru a-i urmări pe cei responsabili de genocidul din 1994 în Ruanda.
Astăzi, Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) au roluri de monitorizare a aplicării regulilor războiului.
CIJ se pronunță asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmări persoane fizice. Ucraina a început un dosar împotriva Rusiei. Dacă CIJ s-ar pronunța împotriva Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU ar fi responsabil pentru aplicarea deciziei.
Însă Rusia - unul dintre cei cinci membri permanenți ai consiliului - ar putea respinge orice propunere de sancționare.
Citește și: Procurorul general al Ucrainei: „Putin, principalul criminal de război al secolului XXI”
CPI investighează și judecă penal indivizi care nu sunt judecați de stateleindividuale. Este succesorul modern permanent al tribunalului de la Nürnberg, care i-a judecat liderii cheie ai regimului nazist în 1945.
Procurorul șef al CPI, avocatul britanic Karim Khan QC, spune că există o bază rezonabilă pentru a crede în Ucraina au fost comise crime de război. Anchetatorii vor analiza acuzațiile trecute și prezente - încă din 2013, înainte de anexarea Crimeei de către Rusia de către Ucraina. Dacă există dovezi, procurorul va cere judecătorilor să emită mandate de arestare pentru a-i aduce pe cei acuzați la judecată, la Haga.
Dar puterea sa este limitată. Curtea nu are propria sa forță de poliție, așa că se bazează pe statele individuale pentru a aresta suspecții.
Rusia nu este membră a curții, deoarece s-a retras în 2016. Putin nu va extrăda niciun suspect. Totuși, dacă un suspect pleacă în altă țară, ar putea fi arestat.
Citește și: Cancelarul german: Putin poartă responsabilitatea crimelor de război din Ucraina
Ar putea fi urmăriți penal Putin, generalii sau alți lideri ruși?
Este mult mai ușor să-l învinovățești de o crimă de război pe soldatul care o comite, decât pe liderul care a ordonat-o.
Hugh Williamson de la Human Rights Watch, organizație care strângedovezi ale crimelor de război în conflicte, spune că există dovezi ale unor execuții sumare și ale altor abuzuri grave din partea forțelor ruse.
El spune că stabilirea „lanțului de comandă” este foarte importantă pentru orice proces viitor, inclusiv pentru cazul în care un lider a autorizat o atrocitate sau a închis ochii la aceasta.
„Există un episod interesant în raportul nostru privind Ucraina, în care un comandant le cere soldaților să ia doi civili și să-i împuște. Doi dintre soldați se opun și acel ordin nu este îndeplinit. Deci, există dovezi clare ale unor incidente din armata rusă, dar și un element de comandă și control al acesteia”, a spus el.
CPI poate urmări și infracțiunea de „război agresiv”. Aceasta este infracțiunea care privește o invazie sau un conflict nejustificat, dincolo de o acțiune militară justificată de legitima apărare.
Citește și: Procurorul general al Ucrainei acuză Rusia că a premeditat crime în masă, torturi și violuri
Cu toate acestea, profesorul Philippe Sands, expert în drept internațional la University College din Londra, spune că CPI nu i-ar putea urmări pe liderii Rusiei pentru acest lucru, deoarece țara nu este membră a curții.
Teoretic, Consiliul de Securitate al ONU ar putea cere CPI să investigheze această infracțiune. Dar din nou, Rusia ar putea folosi dreptul de veto.
Eficacitatea CPI - și modul în care dreptul internațional se desfășoară în practică - depind nu doar de tratate, ci și de politică și diplomație. Sands și alți experți spun că, la fel ca în cazul proceselor de la Nürnberg, soluția constă în diplomație și acord internațional. El le cere liderilor mondiali să înființeze un tribunal unic pentru a judeca crimele de război din Ucraina.
Editor : Marco Badea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News