Live

Alegeri în Iran: Cine candidează pentru a fi următorul președinte al Iranului

Data publicării:
Doar șase candidați au fost aleși de Consiliul Gardienilor pentru a intra în cursa electorală la președinția Iranului, din cele 80 de persoane care voiau să ajungă pe buletinul de vot. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Profimedia Images

Iranienii își vor alege președintele dintre cei șașe candidați care au primit probarea Consiliului Gardienilor, la alegerile prezidențiale anticipate din 28 iunie, necesare după moartea lui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter luna trecută.

Doar șase candidați din peste 80 de candidați au supraviețuit examinării de către Consiliul Gardienilor, un grup de clerici și juriști, care este supravegheat de liderul suprem ayatollah Ali Khamenei, cel care are ultimul cuvânt în toate problemele de stat, scrie Reuters.

Președintele, care conduce guvernul de zi cu zi și are o responsabilitate specială pentru economia aflată în dificultate a Iranului, răspunde în cele din urmă liderului suprem.

Mohammad Baqer Qalibaf

Fost comandant al Gărzilor Revoluționare din Iran și aliat al lui Khamenei, Qalibaf este actualul președinte al parlamentului dominat de liniile religioase dure. Anterior, a candidat fără succes la președinție de două ori și a fost obligat să se retragă de la o a treia candidatură în 2017 pentru a preveni un vot divizat în încercarea inițială eșuată a lui Raisi.

În 2005, Qalibaf a demisionat din Gărzile Revoluționare pentru a candida la președinție. În urma campaniei sale nereușite, el și-a asumat funcția de primar al Teheranului cu avizul liderului suprem, rol pe care l-a ocupat timp de 12 ani.

În 2009, Qalibaf și-a trecut cel mai important test ca primar al Teheranului, după ce a ajutat la înăbușirea lunilor de tulburări sângeroase care au zguduit instituția după un vot prezidențial despre care candidații opoziției au spus că a fost manipulat pentru a asigura realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad.

În rândul activiștilor pentru drepturile civile, el este cunoscut ca cineva care a zdrobit protestele în calitate de șef al poliției naționale, bătând personal manifestanții în 1999 și, de asemenea, a jucat un rol activ în reprimarea tulburărilor în 2003.

Saeed Jalili

Jalili este un diplomat religios, din linia dură, care și-a pierdut piciorul drept în anii 1980 când lupta pentru Gărzile Revoluționare în războiul Iran-Irak. Deținător al unui doctorat în științe politice, Jalili a declarat că este un credincios evlavios în „velayat-e faqih” al Iranului, sau guvernarea prin jurisprudență supremă, un sistem de guvernare islamică ce oferă baza poziției lui Khamenei.

Numit de Khamenei, Jalili a servit ca secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională timp de cinci ani din 2007, funcție care l-a transformat automat în negociator șef nuclear. Jalili a servit și timp de patru ani în biroul lui Khamenei și a fost candidat la alegerile prezidențiale din 2013.

Fost viceministru de externe, Jalili a fost numit de Khamenei în 2013 ca membru al organismului care mediază în disputele dintre parlament și Consiliul Gardienilor.

Massoud Pezeshkian

Deputat iranian de etnie azeră, Pezeshkian este singurul candidat moderat aprobat de Consiliul Gardienilor și susținut de tabăra pro-reformă. Perspectivele lui depind de atragerea a milioane de alegători dezamăgiți care au rămas acasă la alegeri din 2020.
Medic de profesie, Pezeshkian a fost ministru al sănătății sub președintele reformist Mohammad Khatami din 2001 până în 2005 și a deținut un loc în parlament din 2008.

Pezeshkian a fost vocal în criticile sale la adresa Republicii Islamice pentru lipsa ei de transparență cu privire la moartea în custodia lui Mahsa Amini, o tânără kurdă iraniană în 2022, al cărei deces a stârnit câteva luni de revolte.

Pezeshkian a fost exclus de la alegerile prezidențiale din 2021.

Mostafa Pourmohammadi

Singurul cleric din cursa prezidențială, Pourmohammadi a fost ministru de interne în timpul primului mandat al fostului președinte Mahmoud Ahmadinejad, din 2005 până în 2008.

El a fost ministru adjunct al informațiilor din 1990 până în 1999, iar grupurile pentru drepturile omului au susținut că a jucat un rol în asasinatele în Iran a mai multor intelectuali dizidenți proeminenți în 1998.

Pourmohammadi nu a comentat acuzațiile, dar o declarație a Ministerului de Informații din 1998 spunea: " Un număr mic de agenți iresponsabili, devianți și necinstiți ai ministerului, care erau cel mai probabil marionete ale altora, au comis aceste asasinate care erau în interesul străinilor.”

Human Rights Watch, într-un raport din 2005, a documentat presupusul rol al lui Pourmohammadi în execuția a sute de prizonieri politici în capitala iraniană în 1988.

Pourmohammadi nu a abordat niciodată în mod public acuzațiile cu privire la rolul său în așa-numitul „comitet al morții” în 1988, format din judecători religioși, procurori și oficiali ai ministerului de informații care au supravegheat execuțiile.

Alireza Zakani

Primarul dur al Teheranului și fost deputat, Zakani a fost descalificat în 2013 și 2017 din cursa la președinție.

Fost comandant al miliției voluntare Basij afiliate Gărzilor Revoluționare, Zakani s-a retras din cursa prezidențială din 2021 pentru a susține candidatura lui Raisi. Dar într-o postare pe X, Zakani a spus „la alegerile din 2024, voi rămâne și voi concura până el sfârşeşte să continue calea lui (Raisi)."

Amirhossein Ghazizadeh-Hashemi

Vicepreședinte în funcție și șef al Fundației Martirilor, Ghazizadeh-Hashemi este un fost parlamentar de linie religioasă dură, care a primit un număr scăzut de voturi la alegerile prezidențiale din 2021.

Editor : M.I.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Consens în Coaliție pe calendarul alegerile prezidențiale. Cine se află pe lista scurtă a partidelor

Călin Georgescu i-a cerut lui Iohannis să părăsească funcția: „Este ultimul ceas pentru dumneavoastră”

Elon Musk a comentat anularea alegerilor din România. Ce spune miliardarul despe decizia CCR de reluare a scrutinului

Deputatul PNL Alexandru Muraru: Crin Antonescu este o „propunere serioasă” de candidat la Președinția României

Partenerii noștri