100 de amirali trag un semnal de alarmă privind un proiect megaloman al lui Erdogan. 10 dintre ei au ajuns la închisoare
Peste 100 de amirali turci în retragere riscă să fie „pedepsiți” pentru îndrăzneala de a fi semnat o scrisoare deschisă în care avertizează că planurile președintelui Recep Tayyip Erdogan de a face la Istanbul un canal de navigație comparabil cu cel din Panama sau din Suez riscă să pericliteze Convenția de la Montreux, un tratat internațional foarte important pentru Turcia, care garantează libera trecere a navelor civile prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele atât pe timp de pace, cât şi de război.
ACTUALIZARE. 10 amirali au fost reținuți după ce au semnat scrisoarea deschisă privind planurile lui Erdogan. Parchetul din Ankara a anunțat că au fost emise mandate de arestare pentru aceștia, potrivit AFP.
De asemenea, procurorii le-au cerut altor 4 persoane să se prezinte la poliție în următoarele 3 zile și au precizat că aceștia nu au fost trimiși după gratii din cauza vârstei.
„Canal Istanbul” este cel mai ambiţios plan dintre cele pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le numeşte proiectele sale „nebuneşti”. De 18 ani de când se află la putere, Erdogan lucrează la transformarea infrastructurii ţării cu noi aeroporturi, poduri, drumuri şi tuneluri.
Luna trecută, Ankara a aprobat planurile pentru dezvoltarea la Istanbul a unui canal de navigaţie. Guvernul susţine că acest canal ar oferi Istanbulului un nou atu de atractivitate și ar ameliora traficul prin Bosfor, una dintre cele mai aglomerate strâmtori din lume. Peste 41.000 de nave au traversat Bosforul în 2018, potrivit autorităţilor turce.
De ce au intervenit amiralii turci
Planurile lui Erdogan au deschis însă o dezbatere pe tema Convenţiei de la Montreux. Opozanţii proiectului afirmă că pe lângă impactul asupra mediului, proiectul ar putea compromite acest tratat internațional datând din 1936, care garantează libera circulație prin Bosfor și care este foarte convenabil Turciei.
În scrisoarea lor deschisă, 104 amirali în retragere spun că este „îngrijorător” să se deschidă o dezbatere legată de Convenția de la Montreux, subliniind că este un acord care „protejează cel mai bine interesele turce”.
Observatorii consideră că scrisoarea celor 100 de amirali este cea mai importantă intervenţie a militarilor în politică de la tentativa eșuată de îndepărtare de la putere a lui Erdogan în vara lui 2016.
Amiralii, amenințați de Erdogan cu represalii
Scrisoarea amiralilor a suscitat imediat un răspuns vehement din partea oficialilor guvernamentali, care au condamnat demersul. Mai mult, Parchetul din Ankara a deschis chiar o anchetă, în timp ce un reprezentant al lui Erdogan a amenințat cu represalii, relatează AFP, preluată de Agerpres.
„Nu numai cei care au semnat, ci şi cei care îi încurajează vor fi traşi la răspundere în faţa justiţiei”, a declarat pe Twitter Fahrettin Altun, şeful departamentului comunicare al preşedintelui Erdogan.
De altfel, șeful statului turc ar urma să abordeze această problemă într-o reuniune care va avea loc luni după-amiază, a anunțat Președinția.
Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Ibrahim Kalin, a declarat că luarea de poziţie a amiralilor „i-a amintit de zilele loviturii de stat” din 2016. „Trebuie să ştie că iubita noastră naţiune şi reprezentanţii săi nu vor permite niciodată această stare de spirit”, a scris el pe Twitter.
Erdogan a rezistat unei încercări de lovitură de stat în iulie 2016, pe care a imputat-o ulterior partizanilor predicatorului musulman Fethullah Gulen, refugiat în SUA.
Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, care face parte din partidul de opoziţie CHP, este, de asemenea, un adversar înverşunat al proiectului „Canal Istanbul” din raţiuni financiare şi de mediu, motiv pentru care Ministerul de Interne a deschis o anchetă și în privința lui, în noiembrie.
Convenția de la Montreux și interesele Rusiei
Convenţia de la Montreux, încheiată în 1936, prin care Turciei i se acordă control asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, autorizează libera trecere a navelor prin strâmtoare, însă limitează numărul şi dimensiunile acestora. Documentul limitează, de asemenea, în cazul navelor militare, durata prezenţei lor în zonă.
În general, navele de război ale ţărilor din afara regiunii, cu o greutate mai mare de 10.000 de tone nu pot intra în Marea Neagră. În cazul în care mai multe vase ale aceleiaşi ţări intră în Marea Neagră, tonajul lor total nu trebuie să depăşească 45.000 de tone. În plus, navele ţărilor din exteriorul regiunii nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile consecutiv. Portavioanele nu au acces, iar statele care trimit nave în Marea Neagră trebuie să îşi anunţe în avans Turciei intenţiile.
Convenţia de la Montreux a fost invocată în ultimii ani de Rusia în special în probleme militare şi de securitate. În timpul războiului dintre Rusia şi Georgia, din 2008, Moscova a acuzat că navele americane cu ajutor umanitar pentru georgieni ar încălca prevederile Convenţiei.
Apoi, în timpul crizei din Crimeea, Moscova a invocat respectarea acelorași prevederi ale Convenţiei de la Montreux, după ce Washingtonul anunţase prelungirea prezenţei distrugătorului USS Truxtun în regiune.
În 2019, când distrugătorului american Donald Cook a intrat în Marea Neagră, armata rusă a anunțat că îi monitorizează mișcările și a reamintit că, în conformitate cu Convenţia de la Montreux, USS Donald Cook nu poate rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile, fiind o navă de război care aparţine unei ţări fără litoral la Marea Neagră.
Editor : Luana Pavaluca
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News