Analiză Mai mult de 875.000 de români au rămas fără loc de muncă în ultimele patru luni. Cum va arăta tabloul crizei pe piața muncii
Mai mult de 875.000 de români au rămas fără loc de muncă în ultimele patru luni. Numărul contractelor de muncă încetate din 15 iulie s-a dublat față de cel din 1 iunie, data de la care statul nu mai acordă ajutorul pentru plata şomajului tehnic pentru toate companiile, ci doar pentru cele unde restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19 continuă.
Șase din 10 români sunt nemulțumiți la locul de muncă. Ce îi deranjează cel mai des pe angajați
România, codașă la numărul de contracte de muncă part-time
Tinerii sunt dezorientați profesional
Guvernul crește salariul minim
Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români
Caz șocant în Drobeta-Turnu Severin
20% dintre tinerii români nici nu învață, nici nu muncesc
Cât câștigă asistentele și infirmierele
Mai mulți angajați dintr-o primărie s-au autosuspendat din funcții, după ce primarul a anunțat că îi va verifica cu etilotestul
Efectele care se văd acum în economie sunt un rezultat al șocului din partea cererii, a explicat la Digi24 analistul economic Alexandra Smedoiu. Companiile au trecut de perioada închiderii din starea de urgență sau starea de alertă, au redeschis activitatea, iar asta se vede în statisticile privind producția. Se observă însă că s-au redus comenzile din partea companiilor sau a persoanelor fizice.
În aceste condiții, fiecare conducător de companie își une problema cum să se mențină pe piață.
Șocul din partea cererii se translatează în pierderea locurilor de muncă. Este de așteptat ca șocul să se atenueze, a spus Smedoiu.
"Declinul activității economice se va mai vedea în trimestrul 3 și trimestrul 4, dar la începutul anului 2021 ne așteptăm ca economia să își revină. Ne confruntăm cu o situație temporară, dar fără măsuri de susținere pe 3 – 6 luni, antreprenorul nu poate suporta costurile. E nevoie în continuare de măsuri de susținere a pieței muncii.
Dacă ne uităm la rata șomajului, 5% față de 4% cât a fost anul trecut, pare puțin, dar vorbim de sute de mii de locuri de muncă. Dacă nu vor fi recuperate, se va propaga efectul în economie, pentru că aceste persoane și familiile lor vor consuma mai puțin, iar asta va amplifica șocul pierderii de pe piață", a explicat Alexandra Smedoiu.
Ea a exemplificat cu situația din industria auto, unde vânzările au scăzut cu 25%. Dacă consumatorii nu mai cumpără mașini noi, aceasta se va traduce în scăderea a activității economie în lanț: dacă se vând mai puține mașini, se vor produce mai puține, iar multe fabrici care produc elemente componente vor fi afectate, va scădea cererea, va scădea producția, deci societățile vor trimite oamenii acasă.
Analistul economic a subliniat că este important ca firmele să aibă acces la măsuri de sustinere imediate în trei – șase luni.
O soluție este programul de muncă flexibil pentru care a militat mediul de afaceri, și este de așteptat ca efectele să se vadă în următoarele două – trei luni, astfel încât creșterea șomajului să nu fie atât de abruptă.
"Din perspectiva companiilor care au aplicat la IMM Invest, cheia pentru acest program este intervalul de timp în care banii pot ajunge direct la firme. Dacă se lungește, nu va ajuta si nu avea succes', a explicat analistul economic.
Cum vor influența piața muncii românii care s-au întors din străinătate
Efectele întoarcerii din străinătate a românilor care au rămas acolo fără locuri de muncă se vor vedea în jumătate de an, a spus Smedoiu.
"De exemplu, un muncitor care lucra într-o industrie sezonieră, probabil va aștepta să se repună lucrurile în mișcare spre toamnă, așa că nu se va grăbi nici pentru ajutoare, nici pentru a se angaja.
Pentru cei din altă industrie, care au fost disponibilizați, ei vor căuta locuri de muncă în România, la care vor avea șanse pentru că vin cu o pregătire bună, vor pune presiune pe piața muncii și se vor bate pe locurile de muncă puse la dispoziție, inclusiv pe cele care beneficiază de suma de 41,5% din partea statului', a explicat Alexandra Smedoiu.
Mai mult de 875.000 de oameni au rămas fără loc de muncă, iar problema este că dispar locuri de muncă din industria prelucrătoare şi comerţul cu ridicata, şi mai puţin din HoReCa, potrivit informațiilor obținute de Ziarul Financiar de la Inspecția Muncii.
Redactare Georgiana Marina
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News