Previziune sumbră pentru România, de la Comisia Europeană: Deficit bugetar uriaș în 2021
Comisia Europeană estimează pentru România creșterea deficitului bugetar de la 3,6% din PIB în acest an la 4,4% anul viitor și la 6,1% în 2021, în timp ce creșterea PIB ar urma să încetinească de la 4,1% în 2019 la 3,6% în 2020 și 3,3% în 2021, potrivit Mediafax.
În previziunile economice de toamnă, Comisia mai estimează o inflație de 3,9% în acest an, 3,5% în 2020 și 3,4% în 2021, în timp ce ponderea în PIB a datoriei publice brute ar urma să crească de la 35,5% în acest an la 37,2% în 2020 și la 40,6% în 2021. Balanța de cont curent ar urma să se majoreze de la 5,1% din PIB în 2019 la 5,3% din PIB în 2020 și 5,4% din PIB în 2021.
La nivelul UE, Comisia spune că 2019 este cel de-al șaptelea an consecutiv în care economia este în creștere, iar conform previziunilor creșterea economică va continua și în următorii doi ani. Piețele forței de muncă rămân solide, iar șomajul scade în continuare.
Deficitul bugetar al zonei euro va fi în 2020 de 0,9% și 1% în 2021, iar datoria publică brută va crește la 85,1% din PIB anul viitor și va ajunge la 84,1% în 2021.
„Mediul extern a devenit însă mult mai puțin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate, ceea ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schimbări structurale. În consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă prelungită de creștere mai modestă și inflație foarte redusă”, spune prognoza.
Comisia Europeană: Este posibil să ne confruntăm cu dificultăți. Urmează o perioadă cu multe incertitudini
„Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăți: o perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde, deficiențe persistente în industria prelucrătoare și Brexitul. Rog insistent toate țările UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente și să înceapă își reducă nivelurile datoriei. Pe de altă parte, statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze acum”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social.
La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat: „Conform previziunilor, toate economiile din UE își vor continua expansiunea în următorii doi ani, în pofida situațiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundația economiei UE este solidă: după șase ani de creștere, șomajul din UE se află la cel mai scăzut nivel de la începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne așteaptă un drum dificil, nu ne putem complăcea în situația actuală. Vor trebui folosite toate pârghiile politice pentru a se consolida reziliența Europei și pentru a se sprijini creșterea.”
Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China afectează mediul economic european
Tensiunile comerciale persistente dintre Statele Unite și China și gradele ridicate de incertitudine politică, în special în ceea ce privește comerțul, au determinat reducerea investițiilor, a activităților industriei prelucrătoare și a schimburilor comerciale internaționale. Având în vedere că se preconizează menținerea creșterii lente a PIB-ului mondial, creșterea economică din Europa va depinde de robustețea sectoarelor orientate mai mult către piața internă. Aceste sectoare se vor baza, la rândul lor, pe o creștere a salariilor benefică pieței forței de muncă, pe condiții de finanțare favorabile și, în unele state membre, pe măsuri bugetare de sprijin. Deși se preconizează că economiile tuturor statelor membre își vor continua expansiunea, este puțin probabil ca doar factorii de creștere interni să fie suficienți pentru a genera o creștere puternică.
O serie de riscuri ar putea conduce la o creștere mai redusă decât se previzionează. Creșterea economică ar putea fi afectată de o nouă creștere a gradului de incertitudine sau de o intensificare a tensiunilor comerciale și geopolitice, dar și de o încetinire a activității economice în China mai mare decât cea estimată, din cauza efectelor mai slabe ale măsurilor de politică implementate până acum. La nivel intern, riscurile includ un Brexit dezordonat și posibilitatea ca deficiențele din industria prelucrătoare să se repercuteze într-o măsură mai mare asupra sectoarelor orientate spre piața internă.
În schimb, creșterea economică ar putea fi sprijinită de o atenuare a tensiunilor comerciale, de o creștere economică mai puternică în China și de o reducere a tensiunilor geopolitice. În zona euro, favorabil pentru creștere ar fi și dacă statele membre cu marjă de manevră bugetară ar alege orientări bugetare mai expansioniste decât se preconizează. Per ansamblu însă, riscurile țin în mod clar balanța înclinată în jos.
Editor web: Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News