Guvernul renunță la salariul minim diferențiat pentru angajații cu cel puţin 15 ani vechime

Guvernul dă înapoi şi renunță la salariul minim diferențiat pentru angajații cu cel puţin cincisprezece ani vechime. Asta după ce atât sindicatele, cât şi organizaţiile patronale au avertizat că există riscul ca angajaţii vechi să fie înlocuiţi cu oameni tineri. Celelalte variante rămân în picioare. Deocamdată, cel puţin. De la anul, salariul minim brut ar urma să crească cu aproape 200 de lei. O majorare mai mare vor primi, însă, cei cu studii superioare.

Guvernul a anunţat iniţial că vrea să majoreze salariul minim brut la 2080 de lei sau 1263 de lei net. Pentru cei cu studii superioare, salariul minim ar urma să fie mai mare, de 2.350 de lei, adică un venit net de 1.413 lei. Tot atât ar fi urmat să primească şi angajaţii cu cel puţin 15 ani vechime. Această ultimă prevedere a fost însă intens criticată.

Cristian Pîrvan, secretar general la Asociaţia Oamenilor de Afaceri: „Este o variantă nefericită întrucât noi nu plătim vechimea, noi plătim, în mediul privat cel puţin, competenţele”.

Petre Dandea: „La aplicarea regulii cu vechimea de 15 ani ar fi putut apărea discriminări între salariaţi, cei cu vechime mai mare la nivelul unei companii putând fi plătiţi cu salarii mai mici decât cei cu vechime de 15 ani în total”.

Guvernul a renunţat la această propunere. Plata aceleiaşi sume doar pe criteriul de vechime în muncă ar fi dus la mai multe anomalii pe piaţa muncii. Specialiştii spun că aceste măsuri nu ţin cont de productivitate şi nici de competenţele angajaţilor.

Viorica Dăncilă: „Pe salariul minim diferenţiat, singurul lucru pe care îl luăm în calcul sunt studiile. Nu ne vom referi la vechime.”

Mediul de afaceri insistă asupra celei mai importante cerinţe adresate puterii: stabilitate. Exact ce nu respectă Guvernul, inclusiv prin indecizia în ceea ce priveşte salariul minim. Au fost avansate mai multe termene, iar lucrurile se schimbă de la o zi la alta.

Cristian Pârvan, secretar general la Asociaţia Oamenilor de Afaceri: „Hai de la 1 noiembrie, când vorbim pe 20 octombrie, hai că ne târguim că nu de la 1 noiembrie, hai de la 1 decembrie şi, în final, apoteotic, o lăsăm de la 1 ianuarie, aşa cum a fost de la început anunţată.”

Aleşii opoziţiei consideră şi ei că, prin modul în care iau deciziile, cei de la Palatul Victoria nu fac decât să creeze haos în economia românească.

Dan Vîlceanu, deputat PNL: „În această guvernare, promisiunile se fac prin lege si apoi legile nu mai sunt aplicate. Această guvernare cu programul lor de guvernare reprezintă un eşec pe toate liniile şi ne mai arată faptul că românii sunt minţiţi zi de zi”.

În România, aproape jumătate dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Mai exact, 46%.

• Etichete:
• buget
• finante
• angajati
• salariu minim
• salariu minim diferentiat

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei