Guvernul mai câștigă câteva sute de milioane de euro din hrana bugetarilor
Măsura Guvernului de a da bugetarilor, alții decât cei din Sănătate și cei din serviciile de Apărare, Informații, Ordine Publică, indemnizații de hrană cu începere cel târziu de la data de 1 ianuarie 2019 va aduce suplimentar bugetului de stat câteva sute de milioane de euro.
Indemnizatiile de hrană prevăzute se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară, astfel încât acordarea acestora, împreună cu celelalte sporuri, compensații, adaosuri, prime, premii și indemnizații, să nu ducă la depășirea pragului de 30% din suma salariilor de bază.
Indemnizațiile de hrană nu se acordă personalului din apărare, siguranță publică, servicii de informații care se supune altor prevederi legale.
Acordarea indemnizațiilor ar trebui să aibă loc începând cu 1 decembrie 2018 însă, cel mai probabil, aceasta se va întâmpla la 1 ianuarie 2019 căci este necesar ca aceste indemnizații să fie incluse în bugetele instituțiilor.
Indemnizațiile de hrană, purtătoare și de CAS și CASS
În prezent tichtele de masă se acordă doar angajaților din sectorul sanitar dar și celor din companii de stat, dacă sunt prevăzute în Contractele Colective de Muncă. Regimul fiscal al indemnizațiilor de hrană este altul decât cel al bonurilor de masă. Dacă în cazul tichetelor de masă se reține doar impozit pe venit, la indemnizațiile de hrană, pe lângă impozitul pe venit, se va plăti constribuția la pensii (CAS) și Sănătate (CASS), ultimele două în sumă de 35%.
„Indemnizatia de vacanță ca și cea de hrană sunt impozitate integral atât ca impozit, cât și contribuții sociale. La tichetele de masă nu se plătesc taxe sociale. De aceea, cei de sănătate s-au arătat nemulțumiți căci pierd 135 de lei de angajat pe lună”, spune Bogdan Hossu, lider sindical al Cartel Alfa.
„Până acum luau 315 lei, din care plăteau 30 de lei, deci rămâneau că aproximativ 280 de lei. Acum iau 185 lei. Pentru restul angajaților din sectorul bugetar acordarea indemnizației de hrană este un beneficiu căci ei nu primeau nimic”, spune el.
O economie de 100 de lei la un milion de angajați aduce anual 1,2 miliard lei, respectiv 257 de milioane de euro.
Includerea indemnizației de hrană în salarii va afecta transparența pe piața muncii, averizează Hossu. „Statul iese aparent în câștig căci i se reduce cheltuiala directă, dar tichetele ca și voucherele de vacanță sunt forme de curățare a fraudei fiscale, returile din sistemul economic sunt mult mai mari la bugetul de stat, dar ei nu calculează aceasta”, spune el.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News