Live

După ce s-a supărat pe bănci, Teodorovici s-a gândit mai bine. Vrea totuși să se împrumute de la acestea

Data actualizării: Data publicării:
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Avem o informaţie care presupune că ministrul de finanţe Eugen Orlando Teodorovici s-a răzgândit. A spus că nu se va mai împrumuta de pe piaţa internă, are rezerve şi spune pas băncilor din România pentru că nu au mai fost dornice să împrumute statul la costuri rezonabile după ordonanţa care aduce impozitarea activului. La sfârșitul lunii ianuarie, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, a dat dispoziţie să se oprească operaţiunile de împrumut din piaţă, pentru că ministerul Finanțelor Publice (MFP) ar avea toate sumele necesare în trezorerie pentru finanţare pe minimum şase luni. Decizia venea după o serie de trei licitaţii de titluri de stat în care MFP nu a reuşit să atragă de la bănci sumele de care avea nevoie.

Acum Trezoreria a anunţat un calendar de împrumuturi pentru februarie pe piaţa internă. Deci caută bani. E drept suma este mai mică decât în mod obşinuit, cu licitaţii de 1,5 miliarde de lei programate în februarie. Deci cum rămâne cu refuzul?

Calendarul a fost publicat însă cu câteva zile după ce a început luna, de obicei se publica înainte de a începe intervalul. Şi asta poate sugera că s-au gândit la finanţe, s-au cotit, dar nu prea au avut ce face. Au fost lansate titluri de stat pentru populaţie, dar ele nu pot acoperi necesarul. Apoi sunt în pregătire ieşirile pe piaţa externă cu obligaţiuni, dar nici acelea nu sunt simple. România deja este unul dintre cei mai mari emitenţi de bonduri în euro dintre pieţele emergente şi de frontieră, depăşită doar de China. Iar împrumuturile denominate în dolari sunt scumpe, în condiţiile în care randamnetele în moneda americană sunt mult mai sus pentru că Rezerva Federală Americană a început de mult normalizarea politici monetare.

După anunţarea unui program de împrumuturi, randamentele la obligaţiunile în lei au început să crească. Dar în această situaţie s-ar putea să avem şi alte cauze. De pildă ROBOR la trei luni a fost astăzi în urcare, cu două puncte de bază, la 3,09%. E un semn că banii încă sunt scumpi și că lichiditatea este problematică în piaţa monetară. Acest lucru se vede însă mult mai bine pe ROBOR overnight, practic costul de împrumut foarte scurt. E la 3,53% astăzi. Avem iarăşi o inversare a dobânzilor când scadenţele scurte sunt mai scumpe decât cele lungi, ceea ce arată o problemă de lichiditate. Doar că nu ar trebui să avem aşa ceva în această perioadă a lunii.

Vedeţi în graficul din materialul video evoluţia ROBOR overnight pe mai multe luni, din octombrie. Se văd acest urcări bruşte, care se produc în jurul datei de 25 ale lunii, atunci când se achită taxele la buget. După care, pe început de lună încep să scadă dobânzile când statul începe să facă plăţile în economie. Luna asta, la cum arată dobânzile şi evoluţia, se pare că întoarcerea lichidităţii în piaţă întârzie. E un decalaj. Astăzi a fost zi de salarii în sistemul public, practic intră bani pe card, în sistemul bancar şi se va resimţi. Însă dacă mai departe corectarea dobânzilor nu se va face spre nivelurile normale în zilele următoare s-ar putea să avem semnul unor dificultăţi.

Deocamdată lichiditatea mică din piaţa monetară aduce un beneficiu - sprijină cursul, rămas în zona lui 4,75 de lei, chiar uşor sub, astăzi.

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Uniunea Europeană va împrumuta Ucraina cu 18 miliarde de euro în 2025. În ce sectoare vor merge banii

Reacția lui Boloș după ce Fitch a revizuit perspectiva ratingului României. „E un semnal de alarmă”

Papa Francisc critică dur băncile italiene: „Când sectorul financiar îi calcă în picioare pe oameni, favorizează inegalităţile”

Grecia va elimina comisioanele și tarifele bancare pentru unele tranzacții cu amănuntul, pentru atenuarea efectelor crizei

Partenerii noștri