Analiză Business Club: Bugetul pe anul 2020, cu răul înainte
Apar primele cifre din bugetul de anul 2020 și sunt multe spații goale, unele pot fi completate de baza unor indicatori, dar senzația pe care o ai este că e un buget făcut pe varianta moderato-pesimistă. Total contrar față de practica ultimilor trei ani. Avans moderat sau scădere care contrastează de pildă cu creșterea bugetată de guvernul Dăncilă pentru 2019, când avea programată o creștere de 21% a veniturilor. Amețitor... a ieșit pe la 12% de fapt. Poate fi și asta o strategie mai sănătoasă, de a pune răul înainte ca mai apoi când lucrurile se mișcă să ai o perspectivă mai bună.
Noi proteste ale pensionarilor vor avea loc astăzi la Palatul Victoria
Guvernul nu exclude creșterea taxelor pentru reducerea deficitului bugetar
Minerii protestează la Palatul Victoria, nemuțumiți de legea pensiilor
Boloș se scuză pentru deficitul bugetar prin cheltuielile cu investițiile. Dăianu: „E o nerozie”
Mugur Isărescu: Avem o problemă fiscală majoră
Stenograme. Mai mulți lideri PNL se opun legii pensiilor
Ministrul Dezvoltării, despre legea pensiilor: „Așa cum s-au găsit bani pentru alte proiecte se vor găsi și pentru asta”
1 milion de persoane nu ar mai fi eligibile pentru contribuția la Pilonul 2 în noua lege a pensiilor
FMI a prezentat Guvernului concluziile despre economia României și măsurile fiscale
Avem cifra cheltuielilor bugetului general consolidat: 371 de miliarde de lei și deficitul de 40,65 miliarde de lei și atunci e destul de simplu de dedus nivelul veniturilor.
S-ar miza anul viitor pe venituri de 330,9 miliarde de lei, în creșterea foarte mică, de doar 2 miliarde de lei față de programul din acest an. Și asta față de programul rectificat negativ de Cîțu, pentru că e la ani lumină distanță de ce pusese Orlando Teodorovici ca venituri, vreo 346 de miliarde de lei.
Ar fi o creștere chiar și sub ritmul în care va urca nominal PIB-ul. E o perspectivă mult prea pesimistă și de fapt poate veni dintr-o schimbare de strategie.
Cel mai probabil guvernul PNL renunță la a mai trece prin buget subvențiile europene și plățile din agricultură. Oricum sumele respective doar tranzitează fără urme finanțele publice, apar la intrări dar și la ieșiri. Includerea acestor bani europeni a apărut în 2017, până atunci nu erau. A fost o formă de strategie - iată că nouă ne cresc veniturile, atragem fonduri europene, dar de fapt apăreau ca transferuri la cheltuieli. Dincolo de impactul de imagine, efectul era zero.
Altă explicație pentru această reașezare a cifrelor nu poate exista.
Pe zona de cheltuieli se prognozează un nivel de peste 371 de miliarde de lei. Sunt în scădere față de acest an, dar sumele nu includ impactul fondurilor europene. Deci ele se vor modifica cu luarea în calcul a ceea ce este absorbit.
În ultimii trei ani am avut estimări de trageri mari ale fondurilor europene iar realizările ajungeau la jumătate. Numai la ultima rectificare s-a tăiat proiecția de sume atrase cu aproape 2 miliarde de euro.
O cifră o știm sigur: cea a cheltuielilor de personal. Sunt programate la 109 miliarde anul viitor. Ca pondere în PIP ar urma să scadă puțin, la 9,7% din PIB. Per ansamblu, comparativ cu acest an, suma totală a salariilor crește însă destul de lent, cu circa 7,5%, în contrast cu acele procente cu două cifre ale ultimilor ani.
Punctul sensibil asupra căruia s-a atras atenția este bugetul de pensii. Este construit cu cheltuieli de aproape 87,5 miliarde de lei. Va fi un buget cu vreo 16 miliarde mai mare decât cel din acest an.
În primul rând, va exista impactul majorării deja făcute în acest an care se va resimți în 2020. După majorarea din septembrie, pensiile costă undeva între 6,45 și 6,5 miliarde de lei pe lună. Cum cheltuielile de funcționare ale Casei sunt undeva sub un miliard pe an, ar reieși că vor exista anul viitor majorări suplimentare care vor costa circa 9 miliarde de lei.
Prin urmare, în calculul bugetului este prevăzută majorarea pensiilor, iar impactul acela de 9 miliarde de lei va fi doar pentru câteva luni la final de an.
Legea pensiilor avea trecut un impact pentru 2020 de 24 de miliarde de lei. Prin urmare, în buget este prevăzută o sumă mai mică.
Anul viitor, pensiile ar trebui să crească cu 40%, undeva spre toamnă. Însă din această perspectivă nu 2020 este problema ci 2021, când s-ar vedea cu totul acea majorarea prevăzută de lege. Imposibil de dus în actuala structură fiscală. Deci da! PNL a prevăzut majorarea pensiilor în buget, dar să vedem cum va ieși.
Încă nu știm proiecțiile clare de venituri pe diverse surse. Avem doar programată creșterea accizelor la țigări. Era stabilită de mult, am avut una și anul trecut deci nicio noutate aici, doar un impact în buzunar. Apoi se reduce acciza la carburanți.
Plafonul de îndatorare este ridicat până la 45% din PIB, iar deficitul de 3,6 % din PIP este în scădere față de acest an și ar urma să se ducă și mai jos în anii următori. Pentru a ne lămuri pe întreaga filosofie vor mai fi necesare câteva detalii, dar prima impresie este că a fost făcut cu moderație deocamdată. Cu excepția acelei probleme a pensiilor.
Bugetul pe anul 2020
Venituri: 330,94 mld lei
Cheltuieli: 371,58 mld lei
Deficit: 40,63 mld lei
*fara fonduri europene
Cheltuieli de personal în 2020: 109,7 mld lei
Buget pensii în 2020: 87,46 mld lei
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News