România devine dependentă de importurile de alimente. Fost ministru al Agriculturii: „Intrăm în zona unui risc major”

România devine dependentă de importurile de alimente. Un exemplu este carnea de porc. Dacă acum șapte ani, producția acoperea peste 70% din necesarul de consum, acum România a ajuns să producă doar 55,3% din necesar. Suntem deficitari și la producția de zahăr. Potrivit datelor INS citate de economica.net, în 2020, doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producția locală.

Nici la legume, situația nu este mai bună. Producătorii locali asigură 82% din necesar. Doar varză producem mai mult decât consumăm.

La fructe, deficitul e și mai mare. Producția este asigurată pe plan local în proporție de doar 68,5%.

România a ajuns astfel să acopere din producția internă cerințele de consum ale locuitorilor doar în cazul cărnii de oaie și capră, dar și al cerealelor.

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii: „Este teribil de grav, pentru că în primul rând dependența aceasta de importuri de hrană este un element de risc major pentru oricare țară, orice comunitate. Este un risc major și pentru o familie care nu are propriile surse ca să-și poată asigura în ritmul normal alimentația.

Nu volumul de bani este foarte important, ci ceea ce poți cumpăra cu masa monetară. Aici e o problemă pe care nu o corelăm niciodată. Pe problemele din agricultură, din păcate, și ați dat exemplul cărnii de porc – să nu uităm că România a fost o mare exportatoare de carne de porc, România a deținut piețe întregi, cum a fost piața rusească care a fost partener inclusiv pentru anumite organisme internaționale pe domeniu. Pe domeniul fructelor-legumelor am fost exportatori.

De această dată riscăm ca această dependență să se adâncească din nou și suntem câteva persoane care atenționăm de ani de zile asupra acestui lucru și nu se face nimic. Dependența de importurile de carne de porc se va accentua, pentru că ieri discutam cu un mare crescător și unul excepțional de bun, inclusiv integrat în producție, că vrea să renunțe total la activitatea creșterii porcului.

Nu am toate datele, dar în ultimele două luni au fost sacrificate peste 50.000 de vaci de lapte, apropo de ce înseamnă legătura și dependența noastră de importul de produse lactate. Este aproape de neconceput situația în care ne găsim.

Suntem dincolo de vulnerabilitatea aceasta obișnuită. Suntem teribil de vulnerabili. Intrăm în zona unui risc major care ar trebui să facă analiza inclusiv a CSAT. Cu toate măsurile, investițiile făcute, deficitul comercial pe balanța comercială cu produse agroalimentare se adâncește. El nu mai este un deficit de ramură, de domeniu. Este un deficit național cu consecințe dintre cele mai grave asupra dezvoltării întregii economii și a siguranței naționale.

În 14 martie 2020, când a început pandemia, am fost consultați cu ce se întâmplă și am spus că prima problemă pe care trebuie să o avem în vedere sunt stocurile de alimente.

Chiar astăzi discutam despre strategia în domeniul fructelor. Este nepermis să stăm în depozite cu fructe și să importăm. Este o anomalie de comportament al instituțiilor statului. Avem aceleași probleme să asistăm la aceste nerentabilități din interior dar noi să importăm în continuare și să aducem materie primă din străinătate să facem produse românești. Noi o să compromitem și aceste branduri în viitor.

Construcția sistemului național de siguranță trebuie să aibă în vedere câteva elemente de facilitare a dezvoltării producției interne și, de ce nu, inclusiv a pieței. Partea cu acel venit minim impozitat din zona rurală cade, este o artificialitate, pentru că acolo problema de impozitare se poate rezolva prin venitul impozabil pe care-l declari și intri în sistemul fiscal al primăriei locale.

Redresarea sistemului zootehnic este fundamentală pentru a da siguranță în alimentație. El reprezintă acum în România circa 22% față de 60% cât ar trebui să fie, sau 50% măcar pentru o funcționalitate normală și o garanție a asigurării surselor de hrană pentru populație din resursa internă. Avem posibilitatea să producem”.

Datele de la Ministerul Agriculturii arată că în 2020 importurile au fost de 8,9 miliarde de euro, in timp ce exporturile au atins valoarea de 6,9 miliarde de euro.

Citește și Criza îngrășămintelor se vede deja în prețurile mai mari la alimente, iar estimările pentru următorii 2-3 ani nu sunt deloc optimiste

Editor : A.C.

• Etichete:
• valeriu tabara
• importuri alimente
• productie agricultura

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei