Pandemia a oprit expansiunea Airbnb în cele mai dorite destinaţii turistice. Cum profită proprietarii din Veneția, Praga sau Barcelona
Chiriile au luat-o la vale în Europa. Reducerea mobilității, inclusiv a turismului a transformat cu totul cererea pentru spații de locuit. Ca efect locuințele puse pe Airbnb s-au redus drastic ca număr în ultimul an și ceea ce nu au reușit să facă administrațiile a ieșit ca rezultat natural al unor vremuri anormale. Chiar dacă după ce va fi depășită actuala situație va exista o tendință de revenire la ceea ce a fost înainte, recuperarea totală nu este posibilă. E genul de eveniment care lasă urme permanent.
Inundații în Spania: Furtunile au făcut prăpăd în Barcelona, în timp ce în zona Valenciei salvatorii încă mai caută supraviețuitori
Eurostat: Românii stau cu părinții până la 28 de ani
Primul caz de variola maimuței în Europa. Avertismentul dr. Adrian Marinescu: Noua tulpină mpox poate pune probleme
Turiștii din Barcelona au fost alungați de la terase și atacați cu pistoale cu apă de localnici
Chiriile au crescut enorm în marile orașe din România
Vacanță de coșmar pentru sute de români. Zeci de zboruri au fost anulate sau amânate
Strat de 30 de centimetri de grindină pe străzi din Franța
Prețurile pentru vacanța de 1 Mai și Paște au crescut cu 15%
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Europa
Chiar dacă oraşele din Europa îi primesc de mult timp pe turişti cu bucurie, criticii susţin că majorarea numărului de locuinţe închiriate prin Airbnb în ultimii ani a făcut ca mulţi localnici să nu îşi mai permită să închirieze locuinţe în oraşele lor.
Proprietarii intervievaţi de Reuters în oraşe precum Lisabona, Barcelona, Praga sau Veneţia spun că prăbuşirea turismului în timpul pandemiei i-a determinat pe unii proprietari să îi înlocuiască pe amatorii de vacanţe cu chiriaşi pe termen mediu şi lung, să se mute chiar ei în locuinţe sau să vândă proprietăţile.
Datele furnizate de firma de cercetare AirDNA și citate de Agerpres arată că numărul proprietăţilor listate pe Airbnb ca fiind disponibile pentru închiriere în ultima lună în cele mai mari 50 de oraşe a scăzut cu 21,9% comparativ cu luna februarie a anului trecut.
În replică, Airbnb susţine că s-a adaptat la modificarea tendinţelor, oamenii îndreptându-se mai degrabă spre micile oraşe şi localităţi în locul destinaţiilor turistice favorite.
Însă chiar dacă unii proprietari de locuinţe din principalele destinaţii turistice din Europa intenţionează să revină pe Airbnb atunci când vor reveni şi turiştii, alţii au abandonat pentru totdeauna activităţile de închiriere de locuinţe pentru turişti.
În Veneţia, unde potrivit datelor AirDNA închirierile prin platformele Airbnb şi Vrbo au scăzut cu 67% în ritm anual în luna ianuarie, organizaţiile care apără drepturile localnicilor îndeamnă autorităţile să profite de această oportunitate pentru a-i ajuta pe localnici, de exemplu prin plafonarea chiriilor şi convertirea spaţiilor neutilizate în locuinţe cu preţuri reduse.
În Praga, numărul locuinţelor listate pe Airbnb a scăzut de la peste 14.500 până la mai puţin de 8.000 iar chiriile au scăzut cu aproximativ 8%.
Însă nu toată lumea din centrul oraşelor a renunţat. Datele din Portugalia arată că deşi mii de proprietăţi au fost scoase de pe Airbnb, doar 114 au renunţat la autorizaţia de închiriere în centrele istorice ale oraşelor. În schimb, unii proprietari utilizează platformele online locale sau propriile lor canale directe pentru a găsi chiriaşi pe termen lung.
Timp de mai mulţi ani primarii din Europa au avut dificultăţi în a controla proliferarea locuinţelor din centrul oraşelor închiriate pe platforme de tip Airbnb, unul dintre motive fiind şi faptul că lipseau datele necesare pentru a impune limite cu privire la numărul locuinţelor utilizate spre închiriere turiştilor sau numărul zilelor pentru care au fost închiriate locuinţele.
În luna martie a anului trecut, platformele Airbnb, Expedia, Tripadvisor şi booking.com au convenit să facă schimb de date cu Eurostat cu privire la numărul clienţilor şi înnoptărilor, iar cifrele pentru 2020 ar urma să fie publicate în a doua jumătate a acestui an.
Cu toate acestea, în luna septembrie a anului trecut un număr de 22 de primari i-au trimis o scrisoare comisarului Margrethe Vestager în care i-au solicitat să împărtăşească datele şi cu administraţiile locale.
Editor : Georgiana Marina
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News