BUSINESS CLUB. Război în PSD pe banii noștri
Spaţiul public este confiscat de luptele interne din PSD, cu lideri şi contestatari poziţionaţi deschis în conflict. E un conflict într-un partid care, tradiţional, şi-a devorat liderii atunci când aceştia au reprezentat o vulnerabilitate. Lupta se va tranşa vineri la un Comitet Executiv convocat rapid. De unde se părea că reuniunea respectivă era amânată cât mai mult posibil, pentru a aduna aliaţi, acum a fost grăbit termenul. Poate pentru a preîntâmpina extinderea revoltei?
Nemulțumiri la USR după decizia Elenei Lasconi de a-i trimite o scrisoare lui Donald Trump
Comerțul Kîrgîzstanului cu Germania a crescut cu 4.000%
Europenii devin tot mai săraci și cumpără mai puțină mâncare, pentru a face economie
Bolojan: Am concediat la început de mandat 50% din colegi
Dăianu: Sistemul fiscal a devenit un șvaițer
Câciu: Abordarea că mediul privat ține în spate doi bugetari, incorectă
BNR: Sistemul bancar este solid
Primul trimestru în care economia scade
România se împrumută cel mai scump din UE
În astfel de situaţii, cu astfel de structuri, loialitatea se cumpără cu bani. Din aceia publici. Care nici măcar nu există, asta e partea proastă.
La precedenta confruntare în PSD, când fostul premier Mihai Tudose era opozantul, susţinerea pentru Liviu Dragnea în teritoriu s-a obţinut cu bani de la Ministerul Dezvoltării. Dragnea şi Paul Sătnescu, ministru de resort, au bătut Moldova şi au livrat mai apoi.
După reuniunea conducerii de partid de la mare, în august, când conflictul a fost aplanat, iarăşi s-a întocmit factură - la rectificarea bugetară, modificată faţă de prima variantă, prin programul de dezvoltare locală se mai dădea vreun miliard de lei. De fapt, la toată rectificarea teritoriul a fost cel mai câştigat - cu alocări suplimentare de vreo cinci miliarde de lei.
Astăzi, însă, situaţia e mai complicată. Paul Stănescu, cel care are, deocamdată, pâinea şi cuţitul fondurilor din Programul de Dezvoltare locală, este printre contestatari. El are controlul.
Partea cumplită pentur noi, ca oameni normali, este că acolo se lucrează cu credite de angajament. Sunt bani care urmează să fie alocaţi fizic abia în anii următori. Atunci se vor face plăţile. Jocurile politice se fac de fapt cu viitorul nostru. Inclusiv din perspectiva banilor.
Atmosfera este atât de densă, încât devine irespirabilă. Riscăm să ne sufocăm într-un spaţiu care devine toxic. Avem încercări de puciuri politice, restauraţia controlului politic în justiţie, lipsă totală de viziune în dezvoltarea ţării - nu e nimic dincolo de a oferi mite electorale sub diverse forme. Într-un astfel de context, economia este prima lovită. Dispare încrederea, dispare perspectiva. Deja din prima parte a anului avem semne că se instalează oboseala. Accentele vor cădea mult mai grav.
Economia merge cu frâna de mână trasă
Economia românească merge în această perioadă cu frâna de mână trasă, constată compania de consultanţă Keysfin. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 35% în primele 7 luni ale anului, iar cel al firmelor nou înfiinţate a scăzut cu 13 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. E o restrângere preventivă care arată ce aşteptări sunt.
E o situaţie total inversată faţă de anul trecut, când optimismul urcase la cote mari. În 2018 s-a instalat o prudenţă care, din anumite perspective, ar putea fi considerată exagerată. Însă în straturile profunde ale economiei lucrurile arată total diferit faţă de cele de la suprafaţă. Dacă afacerile nu se extind, atunci nici economia nu merge în pasul dorit. Iar creşterea de 4% din primul semestru, departe de ţinte, arată că situaţia este mai complicată şi asta reflectă scăderea puternică a apetitului de afaceri.
Pe fondul unei creşteri puternice în 2017, de aproape 7%, expansiunea a fost puternică, însă la refluxul care a venit au început să apară problemele. Se constată o problemă a întârzierii plăţilor. În construcţii încasarea se face, în medie, în 195 de zile. În industria manufacturieră lucrurile arată ceva mai decent, dar totuşi banii vin cam după 80 de zile. Practic, plăţile se fac cu mare întârziere, ceea ce duce la blocaje. Lucrurile păreau a intra pe un drum bun anul trecut. În 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17%, la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus sub 54%.
Încasarea după o perioadă lungă face ca afacerile să rămână fără suflu pe parcurs, iar crizele de lichiditate să fie frecvente.
Un semnal de alarmă vine şi din zona insolvenţelor - acolo unde numărul companiilor cu afaceri de peste 1 milion de euro care au intrat în insolvenţă în prima parte a anului este în creştere.
Construcţiile sunt un domeniu puternic afectat de plăţile făcute cu întârziere şi de incidenţa insolvenţelor. Există o impresie falsă că în România se construişte puternic. Statistic, în iulie domeniul construcţiilor din România a raportat cea mai mare scădere din Europa, de 17% în ritm anual. Deşi se văd şantiere şi schele în toate oraşele şi chiar în sate, domeniul este de ani buni în contracţie. Şi asta pentru că lipsesc proiectele mari.
Aceeaşi impresie falsă este dată şi de consum - creşterea explozivă a salariilor în sistemul public, a generat cheltuieli, însă acestea încept să se plafoneze. Faţă de anul trecut a dispărut încrederea. Inflaţia sau costurile de finanţare mai mari au erodat optimismul. Consumatorul a devenit mult mai precaut şi atunci dacă nu mai există un utilizator final deschis la buzunar, atunci nici furnizorul de produse şi servicii, economia, nu are cum să meargă spre mai bine.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News