ANALIZĂ. Profit record pentru bănci în 2018. Ce urmează şi care sunt motivele de îngrijorare

2018 a pus sistemul bancar românesc la teste destul de dure, care s-ar putea să îşi arate rezultatele abia anul care urmează. Dacă ne uităm doar la suprafaţă, am putea spune că băncile au avut un an excepţional. Au reuşit în doar 9 luni, ce nu au reuşit pe tot anul trecut. Au întregistrat un profit record ce a bătut cifrele de pe tot anul 2017, an în care se înregistrase deja un record al tuturor timpurilor. Profit record dat, bineînţeles, de avansul rapid al creditării în rândul populaţiei, cel puţin în prima parte a anului, continuând trendul din 2017. Însă totul poate deveni istorie după introducerea impozitul pe activul bancar, care la nivelul actual reduce profitabilitatea sistemului cu 52%.

În octombrie, ultimele date disponibile arată că soldul creditului în lei a ajuns la aproape 250 de miliarde de lei.

Cei mai mulți s-au îndatorat pentru consum. Vârful a fost efectul clar al creșterii salariilor. Nici inflaţia, dar nici urcarea ROBOR nu au avut o influenţă prea mare în ascensiunea împrumutului.

Băncile au ales calea facilă, de a se redeschide către persoanele fizice.

În acelaşi timp pe fondul cererii s-au ridicat şi marjele la dobânzi. Ultimul raport asupra inflaţiei prezentat de BNR arată că marjele au urcat aproape de 7%. Din această perspectivă s-ar putea spune că sistemul încearcă să profite cât mai mult de cererea mare. Însă discuţia ar trebui împărţită. Pe latura de credit, dobânzile sunt mai ridicate, dar ele trebuie conexate şi cu indicele inflaţiei, cel mai mare din Uniunea Europeană în acest moment şi cu o perspectivă nu din cele mai bune.

Rata absolută la creditul ipotecar este una dintre cele mai mari din regiune din această cauză, dar marjele, corectate cu indicele preţurilor de consum, sunt la nivelul zonei euro.

François Bloch - CEO BRD-SocGen: „Creşterea salariilor compensează până la un anumit nivel majorarea indicilor. Problema cu care ne confruntăm astăzi este de a-i convinge pe clienţi să ia credite cu dobândă fixă, mai ales dacă vorbim despre împrumuturile ipotecare”.

Marjele băncilor primesc însă un impuls mare datorită randamentelor mici oferite la depozite. Economisirea nu a fost încurajată absolut deloc şi de vină este contextul. Entităţile din România nu oferă bonificaţii atractive la depozite pentru că nu sunt constrânse să atragă economii.

Pe de o parte există liniile de finanţare de la grupurile mamaă, iar pe de altă parte, piaţa monetară a fost destul de lichidă pentru că trebui să ofere spaţiu de manevră statului, cel care se împrumută mult pe piaţa internă. Statul a fost cel care a făcut concurenţă neloială şi pentru a nu se confrunta cu randamente prea mari, s-a păstrat în mare parte un exces de bani.

Abia pe finalul anului lichiditatea s-a restrâns şi s-a observat o ridicare a dobânzilor şi la depozite în sistemul bancar.

Creditarea în România este directionată mult către persoane fizice şi chiar BNR atrage atenţia că sectorul firmelor ar trebui încurajat.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Nu BNR va descuraja creditarea, ea va fi descurajată de modelul actual şi de realitatea vieţii, se vor epuiza cei cărora le puteţi da credite, dacă nu vă creaţi altă piaţă în domeniul corporate. Debuseul creditului către gospodării este limitat”.

Intermedierea financiară în România era la finalul anului trecut de 27% din PIB, cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană. Ponderea activelor bancare în PIB a scăzut sub 50%. Vina pentru această situaţie este împărţită. Băncile preferă calea uşoară, a creditării populaţiei, fără să îşi asume riscuri cu firme, la care decizia de finanţare este mai grea, în funcţie de proiecte şi planuri de afaceri.

Pe de altă parte, marile grupuri din România preferă să se împrumute direct în străinătate şi astfel bazinul potenţialilor clienţi scade. Marea parte din firmele din România nu sunt bancabile.

Pentru a îndrepta băncile către creditarea economiei dar şi pentru a reduce riscul supraîndatorării populaţiei, banca centrală a decis ca din 2019 să înăsprească condiţiile de împrumut pentru persoane fizice.

Dan Suciu: „E o măsură de clarificare a aspectelor de creditare şi de protejare a populaţiei, mai ales a celor cu venituri reduse mai ales că în această categorie este o supraîndatorare care poate crea anumite îngrijorări”.

Cei mai mulți din această categorie sunt cei care au luat credite prin programul guvernamental Prima Casă, pentru că au beneficiat de un avans mic și odată cu avansul ROBOR-ului au ajuns să dea mai mult de jumătate din venituri pe rata lunară.

S-a ajuns astfel ca unele credite imobiliare cu dobândă fixă să aibă costuri mai mici față de împrumuturile Prima Casă, care au doar dobândă variabilă și un avans de doar 5 la sută. Chiar reprezentanții FMI propuneau Băncii Naționale să limiteze gradul de îndatorare, în special pentru Prima Casă pentru că prezintă cel mai mare risc. De exemplu, creditul pentru locuințe, acordat în special prin programul Prima Casă, a reprezentat cel mai important motor al creditării din ultimii ani. 80% din împrumuturile acordate anul trecut pentru locuinţe au avut ca suport acest program guvernamental.

2018 ajunge cel mai profitabil an pentru sistemul bancar. Este al patrulea an de profit solid la nivelul sistemului bancar. Cea mai profitabilă a fost Banca Transilvania, cu un rezultat net la 9 luni, de 1,24 de miliarde de lei. Însă nivelul a fost ridicat şi de preluarea Bancpost.

Pe locul al doilea se află BRD, cu un profit net după 3 trimestre de 1,14 miliarde de lei.

Podiumul este completat de BCR, cu un profit net de peste 1 miliard de lei.

Bilanţurile contabile ale băncilor au fost curăţate cu o rată a creditelor neperformante coborâtă la 5,56% în noiembrie şi în aceste condiţii cu multe costuri eliminate, sistemul are de câştigat.

• Etichete:
• banci
• imprumuturi
• prima casa
• profit
• creditare

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei