Live

Prețul cărnii în România, printre cele mai mici din UE

Data publicării:

Preţul cărnii de la noi din ţară este printre cele mai mici din Uniuea Europeană. Mâncăm carne cu aproximativ 41% mai ieftină decât restul europenilor. Şi totuşi, suntem pe locul trei. În faţa noastră se află vecinii bulgari şi Polonia, cu preţuri mai mici cu 42 şi respectiv 43% faţă de media europeană, arată datele publicate de Eurostat.

La polul opus se află Luxemburg, statul din Uninunea Europeană cu cele mai mari preţuri la carne. Luxemburghezii plătesc cu peste 41% mai mult pentru un kilogram de carne, comparativ cu media statelor membre. Iar pe următoarele două locuri se clasează Austria şi Danemarca.

În schimb, dacă ne uităm la nivel european, ţara în care carnea poate fi considerată un lux este Elveţia cu preţuri cu 142% mai mari faţă de media Uniunii Europene.

Totuşi, nu trebuie să ignorăm faptul că preţul final al cărnii cuprinde mai multe componente, cum ar fi costurile cu transportul, costul cu forţa de muncă, puterea de cumpărare şi bineînţeles taxa pe valoarea adăugată. De aceea ţara noastră se află printre statele cu cele mai mici preţuri la carne, pentru că, pe lângă importuri, costul cu producţia şi transportul de la noi din ţară este semnificativ mai mic decât în alte state ale Uniunii Europene.

Record de importuri alimentare după 1989

Pe de altă parte, importurile de mâncare în România au ajuns la un nivel record în prima jumătate a anului. Am importat alimente de 3,3 miliarde de euro, o sumă care nu a mai fost consemnată niciodată după 1989.  De asemenea, este o valoare dublă comparativ cu cea înregistrată în urmă cu 10 ani, anul de vârf al economiei, arată statisticile oficiale consultate de Mediafax.

Un alt record istoric înregistrat în prima jumătate a anului a fost în ceea ce priveşte deficitul comercial, adică diferenţa dintre importurile şi exporturile de alimente. Datele comunicate recent de Institutul Naţional de statistică arată că exporturile agroalimentare din România au fost de doar 2,2 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de peste un miliard de euro.

Specialiştii sunt de părere că anul acesta este unul dintre cei mai buni ani agricoli, însă chiar şi aşa producătorii locali nu au reuşit să acopere decât o mică parte din cererea de produse alimentare. Patronatele din agricultură atenţionează că infrastructura de depozitare poate menţine în prezent cel mult 40% din producţia naţională, restul, fiind imposibil de depozitat pe termen lung, se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export.

Legătura cu inflația

În scrisoarea trimisă la Bruxelles de premierul Viorica Dăncilă pentru a justifica ce s-a petrecut la protestele din 10 august se pomeneşte şi de marile cuceriri economice ale României. Una dintre ele... avem cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană pentru a şasea lună consecutiv! Asta ca să ne aducem aminte și de ce spunea Darius Vâlcov despre creşterea cu 27% a PIB-ului de când e actuala puterea. O creştere inflaţionistă, găunoasă, cu care el se laudă. E a şasea lună cu acest vârf de clasament şi o să mai fie, pentru că suntem departe de ceilalţi, chiar dacă inflaţia de la noi a intrat pe pantă descendentă.

Această poziţie arată de fapt că ce s-a tot găsit ca scuză pe la Bucureşti pentru creşterile de preţuri, contextul extern, influenţe străine economiei, de fapt a fost praf în ochi. Dacă erau doar factorii externi, eram şi noi cam pe unde e toată lumea. În schimb, la noi excesul de cerere, alimentat de creşterile de salarii şi de pensii peste puterile bugetului au alimentat preţurile. La acestea se adaugă şi majorările de preţuri administrate acolo unde am avut decizii întârziate.

În iulie România e în clasamentul european pe primul loc cu o inflaţie de 4,3%. Următoarele sunt Bulgaria, la 3,6%, şi Ungaria, la 3,4%. Această rată de 4,3% raportată de Eurostat e ceva mai mică decât cea folosită în România. Inflaţia oficială de la noi a fost de 4,6%. La nivel european se foloseste o altă metodologie de calcul pentur a obţine un indice armonizat. De pildă, acesta cuprinde o pondere mai mare a serviciilor sau a chiriei. La noi e adaptat la nivel de trai și obiceiurile de consum. Mâncarea are o pondere mai mare.
Dar indifierent de procent, suntem campioni. Şi ajungem inclusiv să importăm inflaţie din alte state, costurile lor, prin mărfurile preluate, cele aduse pentru a acoperi de peste granţă consumul care nu a putut fi satisfăcut din producţia internă, cea care nu a fost pregătită pentru un consum exploziv stimulat fiscal şi salarial. Cel mai mult vedem asta la mâncare.

Citiți și: 

Cum a afectat pesta porcină piața autohtonă a cărnii

Eurostat | Un sfert dintre români lucrează în agricultură

Pesta ucide porcii din România. Carnea se importă acum din Austria

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Prețuri mai mari de Sărbători. Ce este „greedflation” sau inflația de lăcomie și la ce strategii de marketing apelează comercianții

Harta sărăciei în România: Care sunt zonele defavorizate din țară

Creatorul etichetei Nutri-Score susține că cea mai mare problemă alimentară a europenilor „nu este excesul de zahăr”

Vladimir Putin admite că Rusia este într-o situație economică dificilă. „Există unele probleme”

Partenerii noștri