Live

Live Text Duma de Stat va dezbate pe 29 septembrie alipirea la Rusia a provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie

Data actualizării: Data publicării:
Buletin de vot la referendumurile ilegale pentru anexarea unor părți din Ucraina la Rusia. Foto: Profimedia

Ministrul adjunct al Apărării din Ucraina a făcut public faptul că ucrainenii au „pierdut” până acum 9.000 de militari de la începutul războiului. Armata rusă a început să bombardeze barajele de lângă Krivoi Rog dar și de pe râul Siverski Doneț din regiunea Donețk, în încercarea de a inunda zona și a bloca astfel punctele de trecere ale armatei ucrainene. Concomitent, bărbații din zonele din Herson și Zaporojie aflate sub controlul militar al Moscovei au început să primească ordine de încorporare. Sâmbătă este a doua zi de votare în cadrul așa-numitelor referendumuri organizate în teritoriile ucrainene aflate sub ocupația militară a Moscovei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat vineri lumea întreagă să condamne pseudo-referendumurile organizate de Moscova.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

 

Parlamentul rus ar urma să dezbată pe 29 septembrie alipirea la Rusia a provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie

ACTUALIZARE 21.25 Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să dezbată joi, 29 septembrie, proiectele de lege privind alipirea la Rusia a celor patru provincii ucrainene parţial ocupate de trupele ruse unde sunt în desfăşurare aşa-zise referendumuri ce în viziunea Moscovei ar trebui să constituie baza legală a anexării acestora, transmite Reuters în urma unei relatări a agenţiei TASS, care citează o sursă neprecizată din legislativul rus.

Informaţia a fost ulterior confirmată şi de agenţia Interfax, în timp ce agenţia RIA Novosti, citând de asemenea o sursă neprecizată, relatează că, în ziua următoare, pe 30 septembrie, preşedintele Vladimir Putin ar urma să se adreseze celor două camere ale parlamentului de la Moscova reunite într-o sesiune extraordinară.

În urma lansării invaziei asupra Ucrainei pe 24 februarie, trupele ruse controlează la ora actuală puţin mai mult de jumătate din regiunile Doneţk şi Zaporojie şi aproape integral regiunile Lugansk şi Herson.

O contraofensivă a armatei ucrainene ce a eliberat în ultimele săptămâni mii de kilometri pătraţi, mai ales în provincia nord-estică Harkov, a grăbit decizia Rusiei de a organiza aceste aşa-zise referendumuri, evocate lunile trecute de lideri separatişti proruşi din cele patru provincii.

Odată aceste provincii anexate, chiar dacă nicio ţară nu va recunoaşte o asemenea schimbare a graniţelor, în ochii Kremlinului un atac ucrainean asupra lor ar echivala cu un atac asupra Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin o decretat miercuri mobilizarea a 300 de mii de rezervişti pentru a-şi consolida trupele în Ucraina. El a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să împingă operaţiunile militare până pe teritoriul rus, întrucât ''scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia''.

Un oficial din provincia Lugansk a susţinut sâmbătă, în a doua zi a aşa-zisului referendum, că prezenţa la vot este deocamdată de 45,9%, iar în provincia Zaporojie de 35,5%. Votul se va încheia marţi.

Bătaie între recruții ruși și polițiști care încearcă să-i urce cu forța în autobuze

ACTUALIZARE 19.45 Au apărut imagini video care par să arate o bătaie în orașul rus Omsk între bărbați recrutați în armată și poliția locală.

Poliția încerca să-i forțeze pe bărbați să urce în autobuze, a relatat jurnalistul agenției de presă Reuters, care a distribuit videoclipul.

În Rusia izbucnesc noi proteste în urma mobilizării

ACTUALIZARE 19.00 Sâmbătă au loc proteste în toată Rusia, ca răspuns la decizia lui Vladimir Putin de a decreta mobilizarea parțială, scrie Sky News. Volume 90%

Oamenii s-au adunat sâmbătă în mai multe orașe rusești ca să protesteze, inclusiv în Novosibirsk și Tomsk, în Siberia.

Între timp, mii de oameni încearcă să fugă din Rusia, pe măsură ce temerile față de o recrutare mai amplă sunt în creștere. Sâmbătă, până după-amiază, au fost reținute în jur de 235 de persoane, inclusiv 59 la Novosibirsk și 10 la Tomsk.

Citește continuarea AICI 

Charles Michel: UE ar trebui să mențină granițele deschise pentru rușii care fug din țară

ACTUALIZARE 18.00 Președintele Consiliului European, Charles Michel, a îndemnat Europa să dea dovadă de „deschidere față de cei care nu doresc să fie instrumentalizați de Kremlin”, într-un interviu acordat publicației Politico, potrivit The Guardian.

„În principiu, cred că … Uniunea Europeană [ar trebui] să îi găzduiască pe cei care sunt în pericol din cauza opiniilor lor politice. Dacă în Rusia oamenii sunt în pericol din cauza opiniilor lor politice, pentru că nu urmează această decizie nebună a Kremlinului de a lansa acest război în Ucraina, trebuie să luăm acest lucru în considerare”, a comentat Charles Michel.

El a adăugat: „Sunt de acord cu ideea că ar trebui să cooperăm și să ne coordonăm foarte repede, pentru că acesta este un fapt nou – această mobilizare parțială.”

Putin a promulgat legea care înăsprește pedepsele militare

ACTUALIZARE 17.40 Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat sâmbătă amendamentele legislative ce prevăd pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru militarii care dezertează sau refuză să lupte în perioade de mobilizare, cum este cazul în prezent în urma conflictului cu Ucraina, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Astfel, articolul 333 din Codul Penal rus a fost completat cu un paragraf ce prevede că ''lipsa de la locul serviciului militar fără permisiune, dezertarea cu arme, precum şi dezertarea unui grup în timpul mobilizării sau legii marţiale, în timp de război sau în condiţii de conflict armat va fi sancţionată cu pedeapsă privativă de libertate între 5 şi 15 ani''.

De asemenea, militarii ruşi care se predau voluntar inamicului riscă între 3 şi 10 ani de închisoare, pedepse similare fiind prevăzute pentru refuzul de a îndeplini ordinele primite de comandanţi sau pentru refuzul de a participa la lupte.

Pe de altă parte, amendamentele legislative prevăd că jafurile comise în timp de război sau de conflict armat sunt pasibile de pedepse până la 15 ani de închisoare.

Referendum sub amenințarea Kalașnikovului

ACTUALIZARE 16.45 Pe rețelele sociale au apărut imagini, surprinse de o cameră de supraveghere de la un apartament din orașul Energodar, regiunea Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse și în care se desfășoară în aceste zile un pseudo-referendum care vizează anexarea la Rusia. În imagini se observă trei „civili”, cel mai probabil funcționari responsabil cu procesul de votare, însoțiți de doi bărbați înarmați, care bat la uși pentru a-i determina pe localnici să „voteze”.

„Nimic nu face procesul de votare mai corect decât doi ceceni bărboși cu mitraliere. Ciudat că nimeni nu are curaj să le deschidă ușa”, se arată într-o postare publicată pe Twitter care însoțește înregistrarea video.

Citește continuarea AICI

Putin l-a demis pe generalul responsabil cu logistica armatei. L-a înlocuit cu „Măcelarul din Mariupol”

ACTUALIZARE 16.15 În plină campanie de mobilizare a rezerviștilor, președintele rus Vladimir Putin l-a demis pe viceministrul rus al apărării responsabil cu logistica, generalul Dmitri Bulgakov, a anunţat sâmbătă Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de agenţiile internaţionale de presă. În locul său a fost numit generalul Mihail Mizinţev, supranumit „Măcelarul din Mariupol”.

Viceministrul rus al apărării responsabil cu logistica, generalul Dmitri Bulgakov, a fost eliberat din funcţie, a anunţat sâmbătă Ministerul rus al Apărării.

„Generalul de armată Dmitri Bulgakov a fost eliberat din funcţia de viceministru al apărării al Federaţiei Ruse, întrucât a primit alte însărcinări”, semnalează comunicatul, potrivit Agerpres.

În locul său a fost numit generalul Mihail Mizinţev, care până în prezent a fost şeful Centrului Naţional de Comandă al Apărării. Acesta va fi responsabil cu „aprovizionarea materială şi tehnică a forţelor armate”, precizează comunicatul, în timp ce Rusia se află în plină campanie de mobilizare a circa 300.000 de rezervişti pentru a-şi consolida trupele ce participă la conflictul din Ucraina şi care au pierdut în ultimele săptămâni teritorii în urma unei contraofensive ucrainene.

Generalul Mizinţev, supranumit „Măcelarul din Mariupol”, este un ofiţer foarte cunoscut care a comandat operaţiuni ale armatei ruse în Siria şi a coordonat anul acesta în luna mai asaltul încheiat prin cucerirea oraşului ucrainean Mariupol.

Generalul rus Mihail Mizințev, supranumit „Măcelarul din Mariupol”. Foto: Profimedia

Putin a refuzat retragerea din Herson, propusă de generalii săi

ACTUALIZARE 16.00 Vladimir Putin a respins cererile făcute de comandanții militari ai armatei ruse, care au solicitat o retragere a trupelor din orașul Herson. O astfel de retragere ar fi permis militarilor ruși să se replieze într-un mod ordonat de-a lungul râului Nipru și ar fi dus la salvarea de vieți și de echipamente militare, informează The New York Times. Putin a refuzat însă, deoarece retragerea ar fi fost percepută drept o altă înfrângere umilitoare pentru el, în mai puțin de o lună, după succesul contraofensivei ucrainene din regiunea Harkov și eliberarea orașului-cheie Izium.

Herson este considerat un oraș strategic vital în acest război, fiind prima localitate importantă cucerită de armata rusă încă din primele zile ale invaziei în Ucraina. În lunile iulie-august ucrainenii au bombardat sistematic, în special cu lansatoare de rachete HIMARS, liniile de aprovizionare și podurile peste fluviul Nipru din regiune. Prin tăierea rutelor de comunicații și de aprovizionare, forțele ruse riscă să rămână blocate și izolate în Herson, fără muniții și provizii. Oficialii Pentagonului au precizat că, în acest moment, Putin se implică direct în planificarea strategică a războiului din Ucraina.

Astfel, liderul de la Kremlin le-a comunicat deja comandanților săi militari că deciziile strategice de pe front cad doar în responsabilitatea lui. Iar această atitudine a lui Kremlin față de generali a creat deja tensiuni în rândurile armatei ruse.

ACTUALIZARE 14:01 A doua zi de votare în cadrul aşa-numitelor referendumuri organizate în regiunile ucrainene ocupate de Rusia a început sâmbătă, în ciuda criticilor internaţionale vehemente, transmit agenţiile de presă internaţionale, preluate de Agerpres.

Media de stat ruse au publicat sâmbătă imagini cu mai mulţi cetăţeni la secţiile de vot.

Această consultare populară, care nu este recunoscută de comunitatea internaţională şi nu are nicio legitimitate şi nici permisiunea autorităţilor ucrainene, se desfăşoară în regiunile Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud).

„Simulacrele de referendum”, aşa cum le-a numit Occidentul, ar urma să dureze până marţi, 27 septembrie, pe fondul continuării contraofensivei ucrainene în estul ţării.

Dronă kamikaze a armatei ruse, doborâtă cu succes de apărarea antiaeriană ucraineană

ACTUALIZARE 13:09 Pe rețelele sociale a fost publicată o primă înregistrare video care prezintă o interceptare reușită, de către trupele ucrainene, a unei drone kamikaze lansate de armata rusă.

Drona, de producție iraniană, a fost doborâtă de sistemele antiaeriene ucrainene în regiunea Dnipropetrovsk.

Drona a fost distrusă de o rachetă antiaeriană (care se poate vedea venind din partea stângă a ecranului). Rușii au lansat vineri un atac cu drone kamikaze asupra Odesei. Forțele antiaeriene ucrainene au spus că au doborât 6 drone iraniene kamikaze.

Armata rusă bombardează un baraj din Donețk pentru a inunda regiunea și a împiedica avansul armatei ucrainene

ACTUALIZARE 11:27 Armata rusă a bombardat un baraj de pe râul Siverski Doneț, cu scopul de a lovi ecluzele și a inunda regiunea, pentru a bloca avansul trupelor ucrainene, conform evaluării de sâmbătă referitoare la războiul din Ucraina făcute de ministerul britanic al Apărării.

Conform evaluării ministerului britanic, „este puțin probabil ca atacurile să fi afectat în mod semnificativ operațiunile militare ucrainene, din cauza distanței dintre barajele avariate și zonele de luptă”.

Atacurile cu rachete asupra barajelor ucrainene vin pe fondul în care „comandanții ruși devin tot mai îngrijorați de eșecurile operaționale, motiv pentru care încearcă să lovească cel mai probabil ecluzele barajelor, pentru a inunda punctele de trecere ale armatei ucrainene”.

Bărbații din regiunile Herson și Zaporojie aflate sub controlul trupelor ruse încep să primească ordine de încorporare în armata

ACTUALIZARE 10:23 Forțele de ocupație ruse au început deja să emită ordine de încorporare pentru bărbații aflați în zonele din Herson și Zaporojie, aflate în prezent sub controlul militar al Moscovei.

Ordinele sunt înmânate bărbaților care au pașapoarte rusești și au vârsta de încorporare, informează Statul Major al armatei ucrainene.

Kievul i-a ameninţat deja pe organizatorii aşa-numitelor referendumuri că vor fi puşi sub acuzare pentru înaltă trădare. În plus, acceptarea paşapoartelor ruseşti, în special de către angajaţii administraţiei de stat, este pasibilă de pedeapsă.

Zelenski cere lumii să condamne pseudo-referndumurile. Joe Biden anunță noi sancțiuni dacă Rusia va anexa teritorii din Ucraina

În discursul său zilnic adresat naţiunii, preşedintele Zelenski s-a declarat încrezător că „lumea va reacţiona cu cea mai mare rigoare la pseudo-referendumuri" şi că acestea "vor fi condamnate fără echivoc”, informează Agerpres.

În regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ocupate de forţele ruse, a început vineri votarea la așa-numitele referendumurile pentru unirea cu Rusia. Procesul de votare urmează să se încheie marţi. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că decizia ulterioară privind anexarea acestor regiuni va fi una rapidă.

Statele Unite „vor lucra cu aliaţii şi partenerii pentru a impune Rusiei măsuri economice suplimentare rapide şi severe” dacă Moscova va anexa teritorii din Ucraina, a avertizat vineri preşedintele american Joe Biden.

„Referendumurile Rusiei sunt un simulacru, un pretext fals pentru a încerca să anexeze cu forţa părţi ale Ucrainei”, a spus preşedintele american.

Rușii au lovit cu o rachetă o clădire din Zaporojie. Adjunctul ministrului ucrainean al Apărării: Am pierdut 9.000 de militari

O persoană a fost ucisă și alte 7 rănite, după ce o rachetă trasă de armata rusă a lovit o clădire în Zaporojie, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a anunțat guvernatorul ucrainean al regiunii.

Ucraina a pierdut „9.000 de luptători” de la începutul invaziei ruse, declanșate pe 24 februarie, a declarat ministrul adjunct al Apărării de la Kiev, Hanna Maliar, informează presa ucraineană.

„Dacă ei (rușii) au pierdut deja peste 50.000, noi estimăm pierderile la 9.000, puțin peste”, a spus oficialul ucrainean.

Editor : M.L.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Fiul miliardarului Warren Buffett ajută Ucraina să-și demineze terenurile agricole. Ministrul Economiei: „Batem la fiecare uşă”

Război în Ucraina: vești proaste pentru Kiev, oriunde s-ar uita pe linia frontului. Dar și Rusia este sub presiune

Opoziția din Germania îl acuză pe Olaf Scholz că a contribuit la „propaganda” Kremlinului prin discuția cu Putin

Japonia, îngrijorată de implicarea Coreei de Nord în războiul din Ucraina. Declarația ministrului nipon de externe, în vizită la Kiev

Partenerii noștri