Fascinația prostiei? Personalitățile în care se regăsesc românii
Un sondaj comandat de Fundația Universitară a Mării Negre, legat de influența personalităților din istoria modernă și contemporană a României, relevă că 26,6 la sută dintre cei care au răspuns îl consideră pe Nicolae Ceaușescu personalitatea politică cea mai importantă. Îi urmează Regele Mihai, cu 21,4 la sută, în timp ce Regele Ferdinand întrunește 11,6 la sută din opțiuni. Ce înseamnă astfel de rezultate? O fascinație a răului? Urmăriți o discuție pe această temă cu Theodor Paleologu, invitatul lui Tudor Mușat la emisiunea „Imparțial”.
Ginerele lui Nicolae Ceauşescu cere rejudecarea procesului dictatorului
Un primar din Gorj e inspirat de Ceaușescu și Putin dar este și fan Batman și Spider-Man
Theodor Paleologu despre „Republica Fonfilor”
Rusia răspunde cererilor României de a recupera Tezaurul cu un documentar de propagandă: „Ne sunteți datori"
Cum arată vaporul de lux construit pentru Elena și Nicolae Ceauşescu
Paleologu: Calendarul Paștelui n-are legătură cu ortodoxia
Urs vânat de Ceaușescu, în Muzeul Cinegetic din Sfântu Gheorghe
31 de ani de la Revoluție: Securiști „revoluționari”, fără lustrație, fără pedepse și doar 19 rânduri în manualul de Istorie
Mărturia cutremurătoare a unui doctor care a tratat răniți la Timișoara, în 1989
(VIDEO. Emisiunea „Imparțial”, ediție difuzată în 6 decembrie 2018)
„Da, se poate spune că Ceaușescu e cel mai marcant, mie mi-a marcat copilăria”, spune Theodor Paleologu, fost ministru al culturii, invitat în emisiunea Imparțial. „Mi-a otrăvit copilăria. Sigur că e cel mai marcant. Regele Mihai nu mi-a făcut niciun rău, deci, într-adevăr, Ceaușescu m-a marcat mai mult. În copilărie stăteam în frig, n-aveam jucării, n-aveam de mâncare în casă, deci m-a marcat extrem de mult. Regele Mihai, Ferdinand, Carol I nu mi-au făcut atâta rău, evident că nu sunt atât de marcanți. (...) Sigur, Ceaușescu a făcut mult, dar cu ce preț? Și sigur, a marcat peisajul urban din toată țara. Numai în București avem măgăoaia aia sinistră făcută de el (Casa Poporului - n.r.)”, a comentat Paleologu.
Și mai e ceva, spune Toader Paleologu. Fascinația prostiei, la foarte mulți. O vorbă franțuzească a lui Rochefoucault spune că un prost găsește întotdeauna pe altul și mai prost pe care îl admiră. Acest oligofren de Ceaușescu era admirat de alții mai proști decât el, care într-adevăr vedeau în el un geniu al Carpaților, punctează fostul ministru.
E de admirat Ceaușescu?
„Bănuiesc că sunt oameni care îl admiră în continuare, adică nu m-ar mira. După cum în Uniunea Sovietică sunt oameni care mor de dragul lui Stalin, la fel și la noi, mi se pare oarecum de înțeles. Totdeauna fascinația pentru criminali, pentru personaje odioase și pentru idioți... - pentru că să nu uităm, era un sistem al prostiei organizate. Cel mai umilitor era să vezi acest spectacol al prostiei în acele două ore la televizor, seară de seară, vedeam numai tâmpenii. Îl vedeam pe fonful ăsta cum vorbea cu greșeli, aceleași formule stereotipe, aceleași minciuni la nesfârșit. (...) Un student - la Științe Politice! - mi-a spus odată: Dar știți, bunica mi-a spus că era mai bine pe vremea comunismului. Sunt genul ăsta de inculți și idioți irecuperabili care probabil vor perpetua mitul Ceaușescu mult și bine, dar România cum o vedem acum e, în mare măsură, rezultatul spălării de creier timp de 24 de ani, pentru că Epoca de Aur a lui Ceaușescu într-adevăr, a marcat, a făcut victime...”, spune Theodor Paleologu.
Există o specie de naționaliști care îl văd pe Ceaușescu mare patriot
Pe de altăparte, mai există și o specie de naționaliști care văd în Ceaușescu un mare patriot. „Ce mare patriot e unul care demolează biserici și care distruge patrimoniul urban asta e o altă întrebare. Orașele țării sunt desfigurate după Epoca de Aur a lui Ceaușescu. Sigur, a construit blocuri. De la Casa Poporului mai bine se abținea, de la această măgăoaie care înghite enorm de mulți bani și care este de o urâțenie teribilă. Eu am lucrat în această hardughie și mi-era silă să mă duc la lucru într-o asemenea porcărie. Plus că e un simbol mizerabil pentru o democrație să-și aibă cea mai importantă instituție democratică într-o clădire simbolică a dictaturii. Din start totul este viciat la noi. Să nu ne mire că Dragnea e cum e. Există o continuitate de la Ceaușescu la Dragnea. Ce era familia lui Dragnea? Erau niște milițieni de pe vremea lui Ceaușescu, ăsta e nivelul lor. Eu sunt convins că-n adâncul sufletului, Dragnea îl admiră pe Ceaușescu, iar Firea pe Elena Ceaușescu, că ăsta-i nivelul și așa se comportă”, a declarat Toader Paleologu.
- E de-nvățat ceva de la Ceaușescu, poate de la politica lui externă?
- Există un mit al politicii externe a lui Ceaușescu. E adevărat că a existat o fază de deschidere în anii 60 și a fost sfătuit de oameni precum Corneliu Mănescu, Maurer la un moment dat, a mai fost și Flitan o vreme, Macovescu, erau comuniști mai răsăriți. Să nu uităm un lucru. Maurer, înainte de comunism, avusese un alt parcurs, avea o altă educație. După care a început panta dezastruoasă, după vizita din China, din Coreea de Nord, fascinația lui pentru Mao Zedong, pentru Kim Ir Sen... Să ne uităm la Coreea de Nord, dacă nu intervenea Revoluția sau mă rog, ce-o fi fost în 1989, spre asta ne îndreptam. (...)
Ideea metroului e veche și în anii 80 s-au găsit soluțiile tehnice pentru a face metrou în București, ceea ce e foarte dificil din cauza solului. Deci, meritul în primul rând revine acestor ingineri.
La prietenul Guran erau 2 grade în casă
„Mai e un lucru. Când vezi în ce hal suntem de atâția ani de zile, pot înțelege că te uiți cu o anumită nostalgie în urmă, chiar dacă această nostalgie e prost plasată, pentru că nu ține cont de alți factori, care sunt și ei importanți. Nu poți să ignori cu totul libertatea, necesitățile vitale. Eu țin minte cum era în casă la noi. Aveam 13 grade, pentru că stătea lângă noi un general de securitate. La prietenul meu Petru Guran, 100 de metri mai încolo, erau 2 grade în casă și stăteau toată familia într-o singură cameră”, a povestit Theodor Paleologu. „Tinerii de acum nici nu-și pot imagina așa ceva. Și pe fondul ăsta apar tot felul de idioți, pseudocomuniști, stângiști, care fac apologia regimului comunist, ei neavând nici cea mai vagă noțiune despre cum era atunci”, a adăugat el.
Pe de altă parte, România, de vreo 30 de ani încoace, cunoaște o transformare foarte benefică. Ce este absolut dezolant este că dintr-o țară care per total ar avea de ce să fie satisfăcută - suntem membri UE, NATO, avem indici economici destul de buni - cu toate astea, este o țară din care se emigrează masiv și emigrează oameni care nu-și găsesc de lucru în țară, dar emigrează oameni care sunt foarte bine educați, asta este tragedia, observă fostul ministru al culturii.
- Regilor României li se recunoaște un impact mai mic - nu e vorba de simpatie în sondaj, ci de cât și-au pus amprenta.
- Fără Ferdinand nu se întâmplau trei lucruri: 1. Unirea, când țara și-a dublat aproape suprafața și populația; 2. reforma agrară, cea mai radicală din Europa și 3. sufragiul universal.
Suntem un popor nevrozat, e o damblageală la nivelul societății
„Dacă ne gândim la impactul asupra vieților noastre, da, Ceaușescu ne-a marcat cel mai mult. Ne-a ținut în frig, ne-a ținut în foame și ne-a damblagit la cap. Suntem un popor nevrozat și foarte mulți sunt decerebrați de pe vremea comunismului ceaușist. Cei rămași la butoane sunt foarte șmecheri în primul rând, eu cred că este o damblageală la nivelul societății nu doar la cei care sunt nostalgici ai comunismului”, spune Toader Paleologu.
„Cunosc o specie de oameni - și chiar cunosc din familie, din anturajul nostru imediat - care toată viața au fost împotriva comunismului, au detestat regimul comunist, dar sunt ei înșiși niște produse ale regimului, sunt marcați de epoca Ceaușescu. De exemplu: e vorba de un negativism total, totul este sumbru, totul este oribil, detestă lumea în care trăiesc, nimic nu se poate, ca la noi la nimeni - genul ăsta de retorică negativistă a fost amplificată de cocoșismul delirant din vremea lui Ceaușescu. Au dezvoltat o reacție inversă la patriotismul mincinos al lui Ceaușescu.
Dup-aia mai există la oameni de o anumită vârstă, peste 60-70, o incapacitate de a mai face ceva. Au lucrat numai la stat și nu au inițiativă, chiar consideră dubios dacă câștigi propriii bani, consideră că nu poți face nimic în viață dacă nu ești securist, ticălos”, arată fostul ministru.
Țara micilor Ceaușești
„Eu sunt dintre cei care consideră că orice ticăloșie se plătește mai devreme sau mai târziu. Dumneavoastră ați vrea să fiți în locul lui Dragnea? Omul ăsta n-are somn! Ați vrea să fiți în locul lui?”
- Credeți că astfel de politicieni nu reprezintă modele?
- Da, cum spunem mai devreme, un prost va găsi tot timpul un altul pe care să-l admire. Da, sunt oameni care îl admiră pe Becali, pe Dragnea, care admiră tot felul de false modele. (...) Să nu uităm ce colecție de idioți erau în fruntea României, cu Bobu, Dăscălescu, toate figurile acelea teribile, Dincă...
Se tot vorbește despre educație. Educația și sănătatea. Toți vorbesc, dar habar n-au ce e aceea să educi. Eu știu, asta fac de 20 de ani, predau de 20 de ani. Cred că racilele sistemului educativ românesc nu se vor schimba de sus în jos, printr-o reformă decisă de un ministru și gândită de un președinte. Schimbările nu pot veni decât de jos în sus: să fim lăsați să ne practicăm meseria. Legea educației nu lasă școlile private să-și dezvolte în libertate curicula proprie. Adică tot ministerul, care este vinovat pentru dezastrul din educație, ne impune curicula. Mi se pare monstruos. Toate universitățile private sunt de fapt niște clone ale sistemului de stat.
Eu nu cred că toate relele vin de la comunism. Sunt trăsături ale mentalității românești care sunt mult mai vechi decât comunismul. Comunismul le-a agravat, le-a amplificat, dar unele lucruri sunt mai vechi. De exemplu: nu vedeți că țara asta e plină de mici Ceaușești la toate nivelurile? Patologia puterii de jos până sus.
În urmă cu câțiva ani am vizitat niște licee din București. Mă uitam fascinat la unii dintre directori. Erau niște mici Ceaușești. Se credeau genii universale, că au patentat nu știu ce lucruri formidabile...La politicieni e patologia puterii la nivel mare. Când ești ministru, ai foarte multă putere, foarte multă lume o ia razna. Eu cred că aproape oricine o ia razna când ai foarte multă putere. Dar e interesant să vezi fenomenul patologiei puterii la oameni care nu au foarte multă putere. Au și ei mica lor putere. Au o ștampilă. Ei, puterea ștampilei îi face pe unii să delireze efectiv.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News