Românii nu mai sunt săracii Europei, însă doar în statistici: „Nu se vede în buzunar”
România tot urcă în topul nivelului de trai rezultat din consumul efectiv. Am ajuns anul trecut la 70% din valoarea medie la nivelul Uniunii Europene şi am părăsit, în premieră, "podiumul sărăciei". În realitate, oamenii se plâng că abia reuşesc să ducă un trai decent. Statisticile prezintă valorii medii, în calculul cărora intră puţine venituri foarte mari şi extrem de multe venituri de la limita sărăciei.
Care este legătura dintre studii și nivelul de trai
Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun
Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar
Ce poți cumpăra din banii primiți ca alocație pentru copii
Cum arată sistemul de avertizare timpurie în caz de tsunami, montat în largul Mării Negre
Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident
Cum arată primul tren electric chinezesc de mare viteză care va circula prin România cu până la 160 km/h
Campanie inedită pe străzile din Cluj-Napoca
Schimbări bruște de temperatură: furtuna Ashley aduce un val de aer polar în România
Românii au scăpat de imaginea de „săracii” Uniunii Europene. Cel puţin în statistici. Nu trăim ca în Vest, însă mai bine ca trei dintre ţările din regiune.
Datele Eurostat arată că bulgarii o duc cel mai prost. Nivelul lor de trai este 56% din media europeană. Urmează, cu procente asemănătoare, croaţii şi ungurii - 63, respectiv 64%. Unde suntem noi? La 70% din consumul mediu al unui cetăţean european.
Cifrele nu-i impresionează deloc pe românii de rând.
- Salariile chiar dacă s-au mărit, au crescut prețurile și e aceeași poveste. (Reporter: România e codașă totuși la nivel de trai?) Da.
- La nivel naţional vorbind nu cred că nivelul de trai s-a îmbunătăţit. Preţurile cresc şi dacă salariul tău nu creşte minim cu inflaţia nu ai cum să resimţi un nivel de trai mai bun.
- Creştere economică încă avem chiar dacă e din consum, dar nu se vede şi în buzunarul fiecăruia dintre noi.
- Noi muncim în afară. Eu cu o zi de muncă îmi permit, dau un exemplu rapid, în scurt, pot să-mi iau cu o zi de muncă, îmi permit să-mi iau 30 de pui. Cu o zi de muncă în România îţi iei trei pui.
Nivelul de trai în România a crescut constant după intrarea în UE
Însă datele Eurostat arată că nivelul de trai a crescut constant în România după intrarea în Uniunea Europeană.
În 2008, un român îşi permitea mai puţin de jumătate din consumul unui european. În cifre, o ducem tot mai bine. Numai în ultimii doi ani, bunăstarea românilor a crescut cu 10 procente, de la 63 la 70% din media europeană.
Ţările cu cel mai ridicat nivel de trai din Uniunea Europeană sunt Luxemburg, Germania şi Austria.
Veniturile românilor, insuficiente pentru plățile curente: o familie din două are restanțe la întreținere
Salariile au crescut în ultimii ani, însă suntem încă departe de media europeană. De multe ori, veniturile sunt insuficiente pentru plăţile curente. Mulţi români nu reuşesc să-şi plătească facturile în fiecare lună.
Aproape o treime dintre români spun că, din cauza banilor insuficienţi, au periodic restanţe la plata unor cheltuieli curente importante.
Potrivit celui mai recent studiu al Institutului Naţional de Statistică, 51% dintre familiile din România nu reuşesc să-şi plătească la timp facturile la energie electrică.
În topul restanţelor urmează întreţinerea locuinţei - 50% şi abonamentul telefonic – 36%.
Imposibilitatea de a acoperi cheltuielile lunare apare în condiţiile în care, după Bulgaria, România oferă cele mai mici salarii din Uniunea Europeană.
Potrivit Eurostat, salariul minim este de 265 de euro, de trei ori mai mic decât media Uniunii Europene şi de şase ori sub Luxemburg.
Aceeaşi discrepanţă şi în ceea ce priveşte venitul mediu net. Românii câştigă, în medie 575 de euro, standardul european este de 1644 de euro, iar cei mai bine plătiţi cetăţeni ai Uniunii Europene sunt luxemburghezii. În Marele Ducat, salariul mediu net este de 3.500 de euro.
Un bucureștean are o putere de cumpărare de patru ori mai mare decât un vasluian
Discrepanţele dintre săraci şi bogaţi par tot mai evidente. Şi sunt confirmate de statistici. De exemplu, puterea de cumpărare a unui bucureştean este de aproape patru ori mai mare decât a unui locuitor al judeţului Vaslui.
Cea mai mică putere de cumpărare o au locuitorii din Regiunea Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
Potrivit Eurostat, în această regiune, nivelul de trai este de 39% din media Uniunii Europene. Acest procent situează cele şase judeţe din Moldova şi Bucovina pe locul 5 în "clasamentul sărăciei".
A doua regiune în acest top este Sud-Vest Oltenia, pe poziţia a 10-a. În Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, bunăstarea este la 45% din media UE.
Urmează Regiunea Sud-Muntenia, din care fac parte Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași. Aici puterea de cumpărare este la exact jumătate faţă de ansamblul Uniunii Europene.
Interesant este că în imediata vecinătate a aceste regiuni este Capitala, aflată la polul opus. În regiunea Bucureşti-Ilfov, bunăstarea este semnificativ peste media comunitară, mai exact 144%. Şi aproape dublă faţă de media pe ţară.
Digi24 vrea să-ți știe părerea
Oficial ne merge bine! Din ce în ce mai bine. O spun, repetat, premierul şi miniştrii săi. O neagă mulţi specialişti în economie. Astăzi ne-am propus, la Digi24, să vă prezentăm cifrele. Cât câştigăm şi cât ne costă viaţa în comparaţie cu ceilalţi europeni. Vă întrebăm pe dumneavoastră, telespectatorii Digi24. Simţiţi pe propriul buzunar că trăiţi mai bine? Aţi sesizat în ultimii ani o îmbunătăţire a nivelului dumneavoastră de trai? Şi dacă nu, atunci ce credeţi că ar fi de făcut pentru ca nivelul de trai al românilor să crească simţitor?
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News