România trece la salariul minim european. Cât vor câștiga în plus românii și care sunt cele două mari probleme. "Un cerc vicios"
România trece la salariul minim european. Proiectul a fost votat ieri în Guvern și prevede ca leafa minimă să nu fie mai mică decât 50% din salariul mediu brut. Economiștii spun că este vorba despre o încercare de a forța ajungerea veniturilor în toate țările europene la un nivel coerent, dar că acest lucru creează și probleme în România.
Noi proteste ale pensionarilor vor avea loc astăzi la Palatul Victoria
Guvernul nu exclude creșterea taxelor pentru reducerea deficitului bugetar
Ciolacu vrea o a treia întrebare la referendumul lui Nicușor Dan
Minerii protestează la Palatul Victoria, nemuțumiți de legea pensiilor
Guvernul vrea să plafoneze adaosul comercial pentru alimentele românești înainte de alegeri
Ciolacu vrea ca toți pensionarii să primească un document oficial care să le spună că nu le scade pensia
Ședința Coaliției de la Guvern s-a terminat fără o decizie privind prezidențialele
Ciolacu i-a dus premierului bavarez o ladă cu mici și l-a invitat în România
Profesorul de economie mondială Cristian Năsulea a explicat la Digi24 care sunt efectele introducerii salariului minim european în România.
"E vorba de o încercare de a forța ajungerea al un nivel coerent al veniturilor în toate țările europene, recuperarea decalajelor în Europa de est, forțând creșterea salariilor celor mai mici.
Schema aleasă de România e una prin care se dorește aducerea salariului minim la nivel a 50% din salariul mediu. Schema nu e lipsită de probleme, dar ar trebui să ajute ca variația veniturilor în rândul populației salariale să nu mai fie așa mare.
Prima problemă e că salariul minim duce întotdeauna la pierderi de locuri de muncă, are efecte negative fix pentru oamenii pe care ar trebui, în teorie, să îi ajute.
A doua problemă legată de salariul minim european ține de principiul că dacă forțăm în sus salariile minime, asta împinge mai sus salariul mediu. Avem un calcul matematic care nu se termină niciodată, un cerc vicios care creează dezechilibre și sunt duse în sus veniturile și inflația.
Creșterea e de aproximativ 260 lei net pentru românii care iau acum salariul minim. Creșterea se simte diferit pentru că una e să locuiești în București, alta în Vaslui. Din cauza asta ideea de salariu minim în sine are probleme fundamentale, vorbim de putere de cumpărare, necesitățile unei familii.
Guvernul s-a gândit ca acesta e un cost pe care-l impune cu forța mediului privat. Când vine vorba de mediul privat problema e aceea că dacă firmele nu au bani vor ajunge să dea oameni afară și ajungem la problema fundamentală legată de pierderea locurilor de muncă.
Și pentru stat vor fi probleme, pare că politicienii nu au făcut toate calculele la bun început ca să știe cât de mult va costa bugetul această creștere, pentru că la nivelul salariului minim sunt raportate toata salariile din sectorul public", a declarat Năsulea.
Ce prevede proiectul privind salariul minim european
Guvernul a aprobat, vineri, legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se transpune în legislaţia naţională Directiva (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Jalonul 392, potrivit căruia salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi stabilit în baza unui mecanism obiectiv bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali, a anunțat Ministerul Muncii.
Proiectul de lege urmează să fie supus adoptării de către ParlamentulRomâniei în regim de urgenţă.
„Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi actualizat anual în funcţie de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora, rata de creştere a salariilor şi productivitatea muncii la nivel naţional. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câştigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele şi patronatele”, a declarat ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu.
Directiva (UE) 2022/2041 va fi aplicată tuturor categoriilor de salariaţi, indiferent dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu.
Proiectul de act normativ mai prevede adoptarea unui plan de acţiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru creşterea accesului salariaţilor la drepturi salariale negociate colectiv şi la o acoperire a protecţiei prin contracte colective de muncă sau acorduri colective de muncă.
Proiectul de lege mai prevede sancţionarea nerespectării dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu amendă de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut.
Premierul Marcel Ciolacu, a anunţat, la începutul şedinţei de vineri, că Executivul introduce salariului minim european în România, în concordanţă cu directiva europeană şi după consultări cu partenerii sociali. El a precizat că este urmărită protejarea puterii de cumpărare, un câştig salarial mediu brut cât mai apropiat de 50% din salariul mediu net pe economie.
Liderul PSD a reamintit că, din 1 iulie, va fi majorat salariul minim de la 3.300 la 3.700 de lei, în beneficiul a circa 1,8 milioane de angajaţi.
Editor : G.M.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News