Radiografia românului petrecăreț. Ce-i trebuie ca să fie fericit?

Nu trebuie să ne mire că există mai multe Românii: o Românie de Mamaia, o Românie de Vama Veche, o Românie de munte, o Românie care stă acasă în perioada sărbătorilor. Este semnul că începem să ne scuturăm de modelul colectivist, spune profesorul Daniel David de la Cluj-Napoca. Pe de altă parte, excesele din perioadele de sărbători, de orice natură ar fi ele, se datorează nevoii de a compensa niște frustrări acumulate, pentru că românii nu excelează în ceea ce înseamnă emoții pozitive sau stări de fericire. Și asta, în ciuda faptului că avem un potențial extraordinar de inteligență și creativitate, comparabil cu al Vestului. Ce ne lipsește, totuși, pentru a fi fericiți? 

Profesorul universitar doctor Daniel David, președintele Asociației Psihologilor din România, este autorul unui volum foarte interesant, „Psihologia poporului român”, rezultatul unei cercetări desfășurate timp de zece ani. Invitat în emisiunea „Imparțial” de la Digi24, el a comentat câteva aspecte pe care le remarcăm în cazul comportamentului românilor cu precădere în perioadele de sărbători.

De ce le place românilor să petreacă de 1 Mai?

Prof. dr. Daniel David: În general, românii nu excelează în ceea ce înseamnă emoții pozitive sau stări de fericire. De exemplu, în ceea ce privește starea de fericire ca trăsătură, de obicei aici excelează spațiul vestic, mai ales țările nordice. În ceea ce privește fericirea ca emoție punctuală, aici excelează țările din America Latină. Noi, de obicei, pe parcursul anului nu ne caracterizăm printr-o emoționalitate pozitivă, nici ca stare, nici ca trăsătură. De aceea, adesea, când apar o serie de sărbători, cum e și sărbătoarea de 1 Mai, românii practic își compensează toată frustrarea pe care au adunat-o prin stări de bucurie punctuale. De aceea avem tendința să exagerăm și aspectele negative, dar și aspectele pozitive mai ales în perioada sărbătorilor.

Venim mai relaxați din aceste zile libere, cu o altă stare/perspectivă?

Prof. dr. Daniel David: Eu n-aș spune că venim mai relaxați, practic, nu uitați, România, dacă ne uităm în toate analizele internaționale, se află în ceea ce se cheamă stare de supraviețuire,  adică o stare în care societatea e focalizată în primul rând pe a-și acoperi necesarul de trai zilnic, pe aspecte legate de securitate economică, securitate fizică, astfel încât românul practic se întoarce la lupta continuă pe care o duce pentru această securitate. Sigur, emoționalitatea pozitivă în cursul acestor sărbători ne ajută oarecum să compensăm frustrările, nemulțumirile, stările acestea de tensiune care domină de cele mai multe ori psihologia noastră de-a lungul anului.

Există petrecărețul de Vamă vs petrecărețul de Mamaia?

Prof. dr. Daniel David: Da. Și există și o altă categorie care stă acasă și sunt multe alte categorii care nu intră în cele trei. Noi suntem obișnuiți cu profilul nostru colectivist pe care-l avem încă dominant: să nu favorizăm diferențierea,  să credem că ar trebui să avem un pattern relativ comun de comportament și-n viața de zi cu zi, dar cu atât mai mult în perioada de sărbători. Trebuie să înțelegem că odată ce România se modernizează, și indivizii se diferențiază, colectivismul începe să cedeze diferențierilor, astfel încât nu trebuie să ne mire că există mai multe Românii: o Românie de Mamaia, o Românie de Vama Veche, o Românie de munte, o Românie care stă acasă în perioada sărbătorilor. Și America este foarte diferită, unii sunt foarte săraci, unii sărbătoresc la Atlantic City, alții în New York și așa mai departe. Deci, este un comportament care apare atunci când o societate tradițională începe să se modernizeze, diferențierea indivizilor se exprimă și în astfel de comportamente sau situații.

Cine pleacă de acasă pentru a petrece?

Prof. dr. Daniel David: Sigur, depinde de tradiția pe care au avut-o în familie, depinde foarte mult de resursele financiare pe care le au. Dar în general, întotdeauna marea a fost asociată în primul rând cu tinerii. Și acolo se diferențiază în funcție de resurse: spre Mamaia, spre Vama Veche sau spre alte stațiuni. Dar să știți că și cei care sunt ceva mai în vârstă au acest fel de comportament. Nu uitați că cei care sunt în vârstă acum, cândva au fost și ei tineri și au fost poate, la rândul lor, personaje care au apreciat Vama Veche și se întorc cu drag acolo și la o vârstă mai înaintată. Aceste comportamente nu trebuie să ne mire, trebuie să ne obișnuim cu ele.

Am văzut de pildă că în mass-media s-a împins în față distracția de la Mamaia și oamenii încercau oarecum să vorbească în termeni negativi, ca și cum ar trebui să fie pedepsiți cei care se află acolo și ceea ce se întâmplă acolo. Eu cred că sunt comportamente normale pentru o societate care se modernizează. Sigur că și dvs, mass-media, sunteți surprinși de aceste discrepanțe care apar între români și le scoateți în față mult mai mult decât se întâmplă, de pildă, în spațiul vestic, dar astfel de comportamente și discrepanțe există și în America, și în Germania, și în Marea Britanie, doar că nu sunt atât de mediatizate. Noi încă suntem mirați și impresionați oarecum de această diferențiere pe care o trăim. Trebuie să o acceptăm, va fi tot mai puternică și o să deveniți mai puțin sensibili pe măsură ce vor trece anii.

De la 1 Mai muncitoresc, pe vremea comunismului, la 1 Mai cu ce înseamnă el acum, s-au schimbat și mentalitățile?

Prof. dr. Daniel David: Sigur că s-au schimbat, s-a schimbat un regim, tinerii sunt mai apropiați astăzi ca mentalitate de spațiul vestic. Eu mereu am spus că România are un profil tradițional colectivist luată global, dar dacă ne uităm pe generații diferite, observăm că tinerii, mai ales mileniarii, cei până în 35 de ani, sunt oameni care au deja mult mai pronunțat profilul oamenilor din spațiul vestic și ca urmare a globalizării, și ca urmare a faptului că reușesc să circule, asimilăm ușor aceste valori vestice și și ei văd sărbătoarea oarecum diferit, încep să aprecieze comportamentele care le produc plăcere. În generația mai vârstnică, a căuta plăcerea era văzut ca un lucru mai puțin apreciabil la nivel social, comportamentul era mai mult controlat prin pedepse. Generația tânără are o altă perspectivă, nu se teme să recunoască faptul că anumite lucruri îi produc plăcere, să caute plăcerea și să caute acest comportament mai hedonist în comparație cu generațiile mai vârstnice. Dar nu este ceva atipic, este ceva congruent cu ce fac tinerii și-n spațiul vestic.

De obicei tinerii sunt cei care caută în această perioadă acele zone în care reușesc să facă acele comportamente care le produc plăcere, comportamente pe care eu le-am numit și care generează ceea ce se cheamă fericirea ca plăcere, nu atât fericirea ca sens și semnificație. O stare de bine, o stare pozitivă punctuală, legată de aceste sărbători.

Ne place să ne comparăm cu occidentalii, dar avem aceeași mentalitate când vine vorba și de protejarea mediului înconjurător?

Prof. dr. Daniel David: Nu, sigur că nu avem, dar pe mine mă distrează că descoperim aceste lucruri  în perioada de sărbătoare. Pe noi nu ne scoate din casă respectarea regulilor nici în perioada dintre sărbători, doar că în perioada sărbătorilor avem vreme să observăm aceste lucruri și să le comentăm. Suntem cunoscuți prin faptul că respectarea regulilor în general și cele legate de mediu în special nu reprezintă o forță, o caracteristică pe care noi o avem. Aș observa însă că avem componenta tradițională foarte puternică: am observat, desigur, din nou micii, pe care i-am și exportat în Spania, Italia, Marea Britanie, oriunde există comunități de români. Practic, suntem în cadrul profilului psihocultural pe care îl cunoaștem, doar că în perioada sărbătorilor reușim să-l observăm mai repede și mai ușor și astfel suntem mai conștienți noi de punctele tari și punctele slabe pe care le avem.

Ce ne caracterizează pe noi, românii?

Elementul fundamental s-ar referi la următorul lucru: noi avem un potențial extraordinar de inteligență și creativitate. Este un potențial comparabil cu cel al societăților, al popoarelor vestice. Din păcate, acest potențial nu se realizează, nu se transformă în realitate, astfel încât dacă ne uitam la indicele de inovare al țării, la performanțele educaționale, la testele PISA, la clasamentul universităților, la produsele inovative, suntem pe ultimele locuri din UE. De ce se întâmplă lucrul acesta? Avem o neîncredere extraordinar de mare între noi. Din această cauză, nu cooperăm unii cu alții și astfel nu suntem capabili să creăm acele instituții sociale care să folosească potențialul bun de inteligență și de creativitate pe care îl avem. Și-atunci, suntem în faza în care avem un potențial bun, dar care nu este exprimat.

Cred că asta este miza mare a ceea ce se întâmplă azi cu noi. Dacă noi am reuși să construim, să facem acel proiect de țară de care vorbește toată lumea, și Președinția, și Parlamentul, și Academia Română, prin care să începem să construim niște instituții sociale puternice, cu potențialul de inteligență și creativitate pe care îl avem, putem în scurt timp să recuperăm decalajul față de societățile vestice, atât economic, cât și social, și în ceea ce privește calitatea vieții și atunci poate că românii ar fi mult mai fericiți și ca stare, și ca trăsătură și n-ar trebui să-și exprime această emoționalitate puternică, pozitivă numai în perioada sărbătorilor.

• Etichete:
• romani
• fericire
• romani petrecareti
• psihologia poporului roman
• romani excese
• mileniarii din romania
• mentalitati romania
• colectivism
• caracteristici romani
• daniel david profesor cluj

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei