Pedepse mai mari pentru pedofili și membrii familiei care comit infracțiuni sexuale față de un minor
Camera Deputaților a adoptat, marți, decizional proiectul de lege al deputatei independente Oana Bîzgan, care mărește pragurile minime de pedeapsă pentru infracțiunile de natură sexuală, astfel încât persoanele condamnate să nu mai primească pedepse cu suspendare. De asemenea, concubinul mamei, care agresează copilul, nu va mai primi pedeapsă cu suspendare, ci detenție.
Inițiativa aduce modificări Codului Penal și celui de Procedură Penală, menite să crească limitele inferioare ale unor fapte precum viol, act sexual cu un minor, trafic de persoane, proxenetism, pornografie infantilă, astfel încât prădătorii sexuali să primească pedepse cu închisoarea, potrivit inițiatoarei, Oana Bîzgan.
Concret, pentru exemplul unui caz de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani în prezent), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (5-12 ani în prezent), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor și există circumstanțe agravante, și de la 9 la 18 ani (7-18 ani în prezent) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei.
Raportul sexual cu un copil de până la 14 ani se pedeseste cu închisoarea de la 2 la 9 ani ( față 7-13 ani în prezent), iar cu un minor între 14 și 18 ani pedeapsa va fi cu închisoare între 1 și 5 ani.
Dacă victima e membru de familie sau în grijă, sau folosită pentru materiale pornografice, sau s-a pus în pericol viața victimei, delictul se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă victima are 14 - 16 ani, respectiv de la 5 la 12 ani pentru minorii mai mici de 14 ani.
Sexul în fața unui minor care nu a împlinit 14 ani se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani (față de 6 luni la 2 ani, în prezent).
Obligarea minorului mai mic de 14 ani să vizioneze materiale pornografice se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Propunerea unui minor de a se întâlni, inclusiv pe net, pentru viol, pornografie etc se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. În prezent, termenul maxim este de un an.
În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în alte circumstanțe agravante.
„Mai mult decât atât, pentru a acoperi cât mai multe dintre situațiile existente și pentru asigurarea încadrării faptelor în concordanță cu gravitatea acestora, modificarea prevede și extinderea situațiilor considerate agravante. Astfel, o faptă este considerată agravantă și atunci când agresorul locuiește alături de victimă, nu doar când este rudă a acesteia. În plus, și situațiile când viața victimei a fost pusă în pericol vor fi considerate agravante, în contrast cu prevederile textului legislativ în vigoare, când victima trebuia să demonstreze că a suferit o vătămare corporală”, arată comunicatul de presă emis de deputatul independent.
„Prin inițiativa votată astăzi vreau să transmitem un mesaj foarte clar – acela că orice persoană care tratează un minor într-un mod nepotrivit trebuie să plătească și să primească o pedeapsă proporțională cu trauma suferită de către victima sa. Vorbim de ani de zile despre justiție și ne revoltăm în fața unor situații grave, dar eșuăm, zi de zi, să ne protejăm copiii de abuzuri. Nu mai putem permite situații în care fete de 10-11 ani sunt acuzate de consimțământ, în timp ce abuzatorii, care au de 4-5 ori vârsta lor primesc circumstanțe atenuante și ajung să nu stea nici măcar o zi în închisoare”, a declarat deputata independentă Oana Bîzgan.
Potrivit acesteia, în 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătoriilor, 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție. Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 78% au primit pedepse mai mici de cinci ani. Mai mult decât atât, o altă serie de date furnizate de Direcția de Probațiune din cadrul Ministerului Justiției, arată că începând cu anul 2014, au existat peste 4500 de cazuri în care persoane condamnate pentru fapte de natură sexuală asupra minorilor au primit decizia de a presta muncă în folosul comunității, cel mai adesea în școli, centre educaționale sau alte locuri unde puteau interacționa cu persoane vulnerabile.
Legea va merge la președintele României, pentru promulgare.
Redactor: Alexandru Costea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News