De ce cred oamenii în teoriile conspirației? Antropologul Radu Umbreș: Nu sunt oameni needucați. Se simt excluși din societate

Antropologul Radu Umbreș a declarat, la Digi24, că oamenii care cred în teorii ale conspirației despre pandemia de coronavirus sau alte subiecte sunt de fapt educați. Acesta spune însă că anumite mecanisme sociale și mentale fac unele persoane predispuse să susțină astfel de idei. Datele adunate de antropolog într-un studiu despre cum gândesc oamenii care cred în teorii ale conspirației arată că, de obicei, ei nu se simt incluși în societate sau nu au încredere în autorități. El spune, de asemenea, să nu tratăm cu dispreț sau să criticăm oamenii care au astfel de convingeri, soluția fiind comunicarea constructivă.

„Este clar că există niște teorii ale conspirației, explicații alternative față de versiunea oficială care circulă în spațiul public. Am auzit aceșt termeni, de bazaconii sau de ciudați. Cred că este o problemă dacă îi vedem așa. Ele sunt niște explicații care au o anumită coerență, dar sunt improbabile, nu sunt susținute de dovezile empirice. Întrebarea e de ce anumiți oameni ajung să le creadă și există un număr de oameni care le cred.

Putem să înțelegem de ce anumite teorii ale conspirației prind la anumiți oameni. Ei nu sunt nici proști, nici răi. Sunt anumite mecanisme și sociale și mentale care ne fac predispuși la a le crede, de aceea oameni de lângă noi cred în lucruri cum că virusul ar fi făcut în laborator sau că nu există, sau că cineva profită de pe urma acestei pandemii.

În acest moment lucrez împreună cu colegul meu Cătălin Stoica, de la SNSPA, pe niște date empirice. Am întrebat oamenii în ce teorii ale conspirației cred. Ei nu sunt foarte mulți. Există. Însă putem vedea cum arată acești oameni care cred în ele”, a afirmat Radu Umbreș.

Citește și: Dialoguri halucinante despre COVID la cârciumă: „Bagă în tratament cipul și ești controlat!”. „Se dă bani!”. „S-a băgat și la VIP-uri”

El a spus că oamenii care au cel mult studii liceale cred cel mai puțin în teoriile conspirației. De asemenea, profilul unei astfel de persoane arată că se simte singură sau că se bazează adesea pe intuiția personală.

„În primul rând, sunt niște oameni care sunt deseori marginali în societate. Nu se simt incluși. Poate au poziții politice extreme. Sunt de asemenea oameni care se simt cumva mai jos în societate, că au statut mai scăzut. Nu sunt neapărat oameni care să nu fie educați. E un stereotip. Oamenii care au studii până la liceu sunt cei care cred cel mai puțin în teoriile conspirației.

Aunci când controlăm pentru alte variabile, care țin și de psihicul uman, sunt oameni care deseori cred că au dreptate și sunt foarte convinși de părerile lor, care nu vor neapărat să învețe de la ceilalți. Se simt într-un fel superiori. Sunt oameni care nu sunt deschiși neapărat către dialog. Sunt oameni care au o părere foarte bună despre ei. În același timp se simt și singuri. Sunt oameni care își cred foarte mult propriile intuiții. Un exemplu foarte simplu, o problemă de matematică: un pâlc de nuferi este pe un lac, în fiecare zi își dublează suprafața, în 48 de zile va acoperi tot lacul. În câte zile va acoperi jumătate din lac? Pentru foarte mulți dintre noi răspunsul este 24, dar este greșit. Este 47. Dacă răspunzi greșit la această întrebare, atunci ai încredere în intuiția ta, că știi tu ceva despre virus, că există o poveste acolo. Asta explică de ce foarte mulți dintre noi ajung să creadă într-o variantă sau alta, sau mai multe, într-o măsură mai mare sau mai mică. Nu sunt oameni ciudați, ci pur și simplu oameni cu anumite trăsături și trebuie incluși în societate, cu care trebuie să se discute”, a spus antropologul.

Citește și: Un preot le cere oamenilor să nu mai creadă în conspirații și să-și vaccineze copiii: Să terminăm cu prostiile, să ne informăm mai bine

Radu Umbreș a mai explicat că oamenii în vârstă tind să creadă în astfel de teorii, probabil și din cauză că au trăit în perioada comunistă. De asemenea, antropologul a explicat cum gândesc astfel de persoane.

„Problema, din punctul de vedere al viziunii politice, este vorba de încrederea pe care acești oameni o au în sistem. Oamenii în vârstă tind mai repede să creadă în teoriile conspirației, s-ar putea datorită faptului că au fost expuși la perioada comunistă, în care au existat teorii ale conspirației, pentru că versiunile oficiale nu erau crezute, pentru că era totul propagandă. Poate simt în momentul de față că ceea ce faceți și dumneavoastră este propagandă, ce fac eu este propagandă. În cine să ai încredere? Poți să ai încredere în sistemul educațional. OK, sunt doctor în antropologie socială, dar sunt o grămadă de oameni cu doctorate. Pe cine să cred? Dacă o să vină altcineva cu altă diplomă și vine cu această teorie, poate vei avea încredere în el, mai ales dacă ți se pare intuitiv corectă. De aceea este foarte important ca oamenii să aibă încredere în autorități. Eu nu știu că virusul există. Dumneavoastră nu știți că virusul există. Dacă o să luăm un microscop, n-o să deosebim virusul ăsta de bacilul tuberculozei. Nu suntem experți. Există niște experți care știu ce înseamnă virusul, cum poate fi ținut sub control, ce se poate face din punct de vedere social, politic, ca să trecem prin criza asta. Pe de o parte, trebuie să avem încredere în ei că știu mai bine, pe de cealaltă parte trebuie ei să ne dovedească că știu ce vorbesc.

Studiul nostru confirmă ce s-a văzut în foarte multe societăți. Nu suntem unici, buricul pământului”, arată cercetătorul.

El spune că studiile cercetătorilor din alte țări arată că oamenii pot fi convinși să își schimbe viziunea despre o teorie, dar „există și o mică minoritate care nu poate fi convinsă”.

Soluția este comunicarea cu bune intenții și informativă.

„De obicei, ne schimbăm percepțiile, opiniile greșite când suntem prezentați cu argumente bune, dar care vin din partea cuiva în care avem încredere că este competent și mai ales benevolent. Nimeni vreodată nu a auzit că altul i-a spus că «ești prost». Și ai spus: «O, da. Wow, sunt prost, nu m-am mai gândit până acum la asta». Făcându-i proști, ciudați, nu vom reuși să-i convingem. Dimpotrivă. Toți avem frici, semne de întrebare. Trebuie să intrăm în conversație și să aflăm răspunsuri. Ei au nevoie de niște răspunsuri mai bune decât cele pe care le oferă teoriile conspirației”, a conchis antropologul.

Redactor: Alexandru Costea

• Etichete:
• antropolog
• coronavirus
• teorii ale conspiratiei
• coronavirus romania
• radu umbres

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei