Cum era sărbătorit Paștele în perioada interbelică
Ieşiri la iarbă verde, petreceri cu lăutari şi haine noi pentru copii. Aşa se definea Paştele pentru bucureşteni, în perioada interbelică. Dacă la sate tradiţiile pascale sunt păstrate cu sfinţenie, orăşenii le-au tot schimbat şi le-au adaptat noilor nevoi ale vieţii citadine. La un moment dat, nici nu mai e clar ce mai este autentic şi ce nu în obiceiurile evocate sau respectate în Capitală.
Cele mai ciudate tradiții în jurul lumii de Paște
Paleologu: Calendarul Paștelui n-are legătură cu ortodoxia
Al doilea Paște pe front
Prognoza meteo de Paște
Cum va fi vremea de Paște
Prognoza meteo. Temperaturi de 23 de grade
Miracolul din ziua de Paște, în Mariupol
Cum s-a desfășurat Slujba de Înviere de la Patriarhie
Lumina Sfântă s-a aprins la Sfântul Mormânt din Ierusalim
Petre Ivanovici este bucureştean de aproape 90 de ani. A copilărit într-o familie de muncitori, pe Calea Moşilor. Amintirea Paştelui din alte vremuri îi aduce un zâmbet pe faţă. În perioada interbelică era cea mai aşteptată sărbătoare, la care copiii se jucau şi primeau mereu haine noi şi dulciuri.
Petre Ivanovici: Se lega de candelabru o bucată de alviţă mai moale şi pe ea se punea şi un ban. Noi, copiii, eram legaţi cu mâinile la spate, nu aveam voie să punem mâna. Şi trebuia sa prinzi alviţa cu gura, ne lovea peste faţă până pupai alviţa.
Îşi mai aduce aminte că pe străzi se desfăşura un obicei păstrat oarecum până azi, dar într-un mod mai puţin pitoresc.
Petre Ivanovici: „Ia cu mielul, cu noroace”, trebuia să pui mâna pe miel, să pui un ban, că îţi aduce noroc toată perioada respectivă.
În afara distracţiilor specifice vârstei, pentru copii mersul la biserică în noaptea de Înviere era obligatoriu.
Petre Ivanovici: Aveam pe timpul ala la şcoală carnet de prezenţă la biserică şi trebuia să ne semneze preotul prezenţa. Dacă nu, scădea nota la religie.
În a doua zi de Paşte şi bucureştenii acelor vremuri mergeau la iarbă verde, în aşa-numitele grădini publice. Petreceau în voie, cu lăutari şi cam acelaşi meniu ca astăzi: carne friptă pe grătar, ouă roşii, cozonac şi pască.
De Paşte, bucureştenii de acum un secol petreceau până târziu, în noapte, în Grădina Cişmigiu. Scrierile vremii spun că lăsau în urma lor coji de ouă roşii şi mult gunoi menajer. De atunci şi până acum, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult.
„Chiar dacă s-au amenajat locuri de grătar, nu se respectă şi în continuare ne păstrăm acest neplăcut obicei.” „Degeaba avem puse coşuri, că tot aia este. E mai uşor să arunci aşa”, spun bucureștenii.
Pentru cine vrea să vadă imagini cu sărbătorile pascale de acum un secol, Muzeul Municipiului Bucureşti are o expoziţie care mai rămâne deschisă până pe 18 aprilie.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News