Exclusiv Care e mecanismul din spatele consumului de mesaje „care explică totul” pe rețelele sociale. „Scindarea nu apare peste noapte”
Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe, a explicat, joi, la Digi24, mecanismul din spatele consumului de mesaje de pe rețelele sociale care poate duce la influențarea masivă a electoratului. O astfel de rețea este TikTok, care produce și un comportament similar adicției. Acesta spune, printre altele, că „toți suntem ușor de manipulat”, iar „faptul că tu poți să-ți exprimi emoțiile cele mai intense cu ajutorul rețelelor sociale, te face să le cauți și, în același timp, să profiți de ele, ca un fel de mesaj terapeutic”. Neurocercetătorul mai afirmă, de asemenea, că oamenii în general s-au simțit mai stresați începând cu perioada pandemiei, peste care s-a suprapus un război în vecinătate și, totodată, probleme economice care s-au manifestat vizibil mai ales prin inflație. Acestea au contribuit la un comportament al oamenilor în care caută siguranță și organizare.
CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu
Cum a influențat rețeaua socială TikTok rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu
„Iubirea prefăcută”, una dintre cele mai folosite escrocherii pe internet
Doi bărbați din Prahova au făcut live pe TikTok în timp ce jefuiau o locuință. „Sunt la furat! Vedeți?”
Un hoț i-a ironizat pe polițiști pe TikTok, dar a fost arestat după 5 minute
Filme pentru adulți pe Facebook-ul unei mănăstiri
Influencerii români, luați în vizor de ANPC
Cum ne influențează viața rețelele sociale
„Ne afectează în mare măsură. Am fi surprinși sau chiar șocați de cât de mult ne pot afecta. Depinde și de tipul de rețele. Sunt destul de diferite. Nu putem compara Facebook cu Tiktok, de exemplu.
E cunoscut deja de mulți ani că anumite rețele, cum ar fi Facebook sau fostul Twitter, actualul X, cumva provoacă polarizarea socială. Practic, sunt oameni încurajați să exprime mesaje cât mai agresive și sunt lăudați cumva sau primesc recompense, dacă se exprimă într-o manieră mai agresivă, pentru că în felul ăsta s-a considerat că se strâng mai multe like-uri, click-uri și stau mai mult pe aceste rețele.
Au fost multe scandaluri că cele două rețele de ani de zile au promovat acest gen de a relaționa prin agresivitate.
„Schimbă creierul și este un impact mai mare în mod special pe adolescenți”
La TikTok e altă poveste. Acolo nu neapărat se pot acuza aceste tendințe, dar să știți că este oarecum chiar mai periculoasă decât celelalte două. Sunt studii care arată că chiar schimbă creierul și este un impact mai mare în mod special pe adolescenți.
Acest format de 60 de secunde maxim, care se folosește pe TikTok, el și cumva favorizează sau încurajează un anumit tip de consumatori. Cei care au o durată de concentrare sau atenție mai scurtă. Aceștia sunt, de regulă, actuala generație Z, adică cei născuți între 1997 și 2011, dar în același timp și oamenii mai în vârstă, din motive total diferite. Și unii și alții au o durată de atenție mai scurtă și automat sunt mai favorizați de consumul de mesaje de pe aplicația TikTok, care are mesaje mai scurte”, a firmat Dragoș Cîrneci.
Cercetătorul spune că sunt diferite motivele pentru care grupele de vârstă mai înaintă și cei tineri sunt afectați mai mult de acest tip de consum de media.
„La oamenii în vârstă e un declin congnitiv. Dar, de exemplu, la cei care sunt tineri e un efect de cerc vicios. Adică ei cu cât stau mai mult pe TikTok le scade și mai mult puterea de concentrare. Ei au cea mai scurtă perioadă de atenție dintre toate grupele de vârstă, sub media de aproximativ 8,25 de secunde.
Se pare că are un caracter care dă dependență TikTok. Este și cea mai de succes socotită pentru promovare de produse. Are peste un miliard de utilizatori și este mult mai eficient decât Facebook-ul în a promova produse, mai nou probabil și candidați sau alte tipuri de persoane.
Cumva, dacă ți-ai format un grup puternic de urmăritori, ai și monopolul documentării lor sau a felului în care se informează. Ei sunt oameni care se informează preponderent din surse care nu presupun multă complexitate sau mult efort. Devii principala lor sursă de informare. Confundă TikTok cu mass-media sau cu cărțile. Nu este neapărat verificat din alte surse care presupun un efort mai mare. E ideal pentru tipul ăsta de oameni”, precizează Cîrneci.
El spune că, în general, pentru generația „Z” se cunosc anumite caracteristici, „adică sunt foarte sociabili, merg foarte mult pe valorile grupului, dar sunt și foarte conformiști și, în același timp, sunt foarte orientați spre decizii care duc la recompense imediate”.
„Sunt genul care ard etapele, nu au multă răbdare. Poți foarte ușor să-i momești pomițându-le lucruri care sunt fantastice, sunt gen «wow», răspund ușor la orice fel de recompensă promisă.
Toți suntem ușor de manipulat, dacă mergem pe nevoile specifice fiecărui grup. Dar ei pentru asta sunt ușor de «pescuit», pentru că sunt foarte ușor de motivat, promițându-le lucruri spectaculoase care se pot obține în timp scurt, la modul surprinzător, și foarte recompensatorii”, mai arată specialistul în neuroștiințe.
„Reținem lucrurile care corespund foarte mult cu ce știm”
De asemenea, el susține că „noi reținem în funcție de ce știm deja”.
„Reținem lucrurile care corespund foarte mult cu ce știm, cu convingerile personale sau lucrurile care contrazic flagrant valorile personale. Asta ne rămân de regulă în memorie”, explică Dragoș Cîrneci.
Acesta mai spune că oamenii sunt influențați să ia astfel decizii în realitate, făre să conștientizeze acest lucru.
„Chiar și algoritmii de la YouTube îți oferă în fiecare seară lucrul care seamână cu ce-ai vizionat tu sau prietenii tăi, cu care oricum ai aceleași afinități. Ai impresia că toți gândesc ca și tine.
În plus, automat, vei tinde să supraapreciezi lucrurile pe care tu le placi și cei din jurul tău crezând că chiar sunt cele mai importante și cele mai valoroase ș.a.m.d”, susține doctorul în psihologie.
De asemenea, orice emoție îl face pe om mai comunicativ și expresiv, pentru că e o valoare terapeutică a acestor rețele sociale, mai afirmă Cîrneci.
„Faptul că tu poți să-ți exprimi emoțiile cele mai intense cu ajutorul lor, te face să le și cauți și, în același timp, să profiți de ele, ca un fel de mesaj terapeutic care ție îți face bine și celor care gândesc ca tine le face bine. Și ai impresia că în felul ăsta tu faci un lucru bun”, explică neurocercetătorul.
Totodată, potrivit acestuia, societatea oricum este scindată.
„Această scindare nu apare peste noapte, ea se construiește foarte greu, în ani de zile, și depinde de foarte multe lucruri. De exemplu, pandemia clar ne-a scindat, probabil și războiul ne-a scindat. Problemele economice de după cele două ne-au scindat și e o scindare la nivel european sau în Statele Unite, aceeași poveste. E o chestie oarecum destul de universală.
Oamenii, în istorie, de foarte multe ori s-a întâmplat ca un lider care pare carismatic să profite de crize. De ce? Pentru că pe fond de criză, că e pandemie, criză economică, război sau alte tipuri de criză, creierul uman se destabilizează. Își pierde controlul și nu mai vede sensul.
Atunci, se agață de orice fel de chestie care pare cumva că-i dă sensul: teoria conspirației, superstiții, religie, alte mesaje. Are nevoie de chestia asta, nesuportând foarte mult timp incertul, lipsa de control.
Cu cât ai impresia că îți pierzi controlul, că nu mai vezi sensul, ești primul care sare în prima categorie care explică totul.
Deci, oamenii nu sunt neapărat inculți sau proști ș.a.m.d. Sunt foarte stresați. Cu cât e omul mai stresat, mai fără control, va sări în prima barcă care explică absolut totul și îi dă sentimentul de control. Poți profita de oamenii ăștia, punând în aceeași «Arcă a lui Noe» și să îi duci într-o direcție pe o care vrei tu”, susține Cîrneci.
Acesta mai afirmă că „încă din pandemie suntem într-o criză”.
„Mugurii au început în pandemie, apoi războiul imediat, oarecum suprapus cu pandemia, a întărit criza asta, problemele economice, cu prețurile au întărit chestia asta. Exemplele pe care le vedem în America și în alte țări au întărit chestia asta. Creează incertitudine, lipsă de control, de predictibilitate. Asta nu ne face bine. Noi suntem niște organisme care văd în tipare și de la nivelul de macro, creier pâna la nivelul unei celule avem nevoie de organizare, echilibru. Tiparul ne dă echilibrul. Lipsa de structură, de sens, înseamnă că ne de peste cap cu totul și nu putem sta mult timp în starea asta. Ne agățăm de orice fel de chestie care pare că ne ajută, ne explică totul, ne prezice totul, ne oferă siguranță, încredere”, explică Cîrneci.
Specialistul mai spune că oamenii găsesc echilibrul în măsura în care convingerile pe care și le formează despre lumea din jur și relația proprie cu lumea din jur pare să se facă sens, să se închidă într-un cerc, adică lucrurile par cumva că se leagă toate într-un conținut care face sens pentru tine, conform cu ce știi deja, cu convingerile deja existente.
E ca o imunitate cognitivă. Cum ne batem cu bolile, așa ne batem cu ideile”, concluzionează neurocercetătorul.
Editor : Alexandru Costea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News