Scandal în Săptămâna Mare. Cine vrea ca BOR să celebreze Paştele odată cu catolicii. Teodosie se opune: Catolicii n-au Sfânta Lumină
A apărut o nouă controversă în ceea ce privește Paștele. La începutul săptămânii mari, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi, ambii apropiați de Biserica Ortodoxă Română, au cerut duminică prin postări pe rețelele sociale ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții. La această poziție a aderat și Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, care a declarat că Biserica Ortodoxă Română ar trebui să sărbătorească Paștele în același timp cu țările din Vest, după calendarul gregorian. Însă Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a transmis că se opune unei astfel de situații, precizând: „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Au alții Sfântă Lumină? N-au. Toți se adună la lumina ortodocșilor și strigă Adevărata Lumină a ortodocșilor. Dar nu îndrăznesc să vină că e greu la ortodocși”. Separat, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a calificat luni cererea ca Paștele să fie celebrat odată cu catolicii drept „ideal absolut dezirabil”, dar a adăugat că decizia depinde de celelalte biserici ortodoxe.
Paştele se sărbătoreşte diferit spre deosebire de data Naşterii lui Iisus Hristos, de pe 25 decembrie. De-a lungul timpului, mulți s-au întrebat de ce catolicii şi ortodocşii sărbătoresc Paştele la date diferite.
Sărbătoarea Paştelui variază în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. În acest calcul intră şi data sărbătorii ebraice Pesah, care aminteşte de eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise.
Biserica Ortodoxă Română păstrează recomandarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325 după Hristos, care spune că Sărbătoarea Învierii Domnului nu trebuie să coincidă cu Pesah-ul şi să fie consecutivă acesteia. Mai exact, ortodocşii au ca reper luna plină astronomică, în timp ce catolicii stabilesc prima lună plină de după echinocţiu după o serie de calcule sincronizate cu tabele ecleziastice.
Biserica Ortodoxă folosește o metodă de calcul bazată pe calendarul iulian, ân timp ce Biserica Catolică folosește metodă de calcul bazată pe calendarul gregorian.
Până la Marea Schismă, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.
Reforma lui Papa Grigore al XIII-lea
Începând încă din secolul al IV-lea, între Răsăritul şi Apusul creştin se făcea simţită o tensiune ecleziologică ce privea statutul papei de la Roma în Biserică, adică pretenţia de jurisdicţie universală a papilor asupra întregii Biserici din Apus şi Răsărit. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confesional, bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou, potrivit Agerpres.
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.
În ultimii ani, inclusiv anul trecut, Papa Francisc, a reitrat ideea unei date comune pentru Paște. „Trebuie să ne punem de acord. Biserica Catolică este dispusă, din timpul lui Paul al VI-lea, să adopte o dată fixă şi să renunţe la prima duminică după luna plină de după echinocţiul de primăvară”, declara suveranul Pontif în 2015. Constatând că fenomenul de Lună Plină se produce tot mai târziu în timpul anului, Papa Francisc făcea atunci şi o glumă: „În 60 de ani riscăm să sărbătorim Paştele în luna august”.
Teodor Baconschi și Adrian Papahagi cer ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții
Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi, ambii apropiați de Biserica Ortodoxă Română, au cerut duminică prin postări pe rețelele sociale ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții.
Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece. Popoarele ortodoxe, eliberate de comunism, au tot cerut ierarhiilor sincronizarea calendarului, fără rezultat. Culmea e că BOR nu e pe stil vechi, deci ar putea celebra Paștele odată cu catolicii și protestanții (cum fac ortodocșii din Finlanda și Estonia). Cu toate astea, mergem cu rușii - și calendarul lor iulian, neîndreptat. Adică taman cu cei care au sabotat unitatea panortodoxă atât prin războiul inter-ortodox din Ucraina, cât și prin neparticiparea arogantă la Sinodul din Creta (2016)”, a scris Teodor Baconschi, care în trecut a deținut și funcția de ambasador al României la Vatican.
Explicațiile lui Papahagi:
- „Aceasta este rezoluția Sinodului de la Niceea din 325, principalmente pe baza computului alexandrin;
- Dionysius Exiguus, de loc din Dobrogea, ajunge la o formulă de calcul prin 525, care, de la Carol cel Mare până la Conciliul din Trento, încheiat în 1563, a permis întregii creștinătăți să sărbătorească Învierea în aceeași duminică;
- după adoptarea calendarului gregorian (amendare necesară a greșelilor celui iulian) în urma Conciliului din Trento, în Occidentul catolic și apoi cel protestant, cei care au continuat să urmeze calendarul iulian (greșit) au avut un decalaj;
- în urma adoptării unanime a reformei calendaristice gregoriene de către statele moderne (după el funcționează azi și România), s-a ajuns la o nouă nesincronizare chiar între ortodocși. Pe scurt: rușii, sârbii și Ierusalimul urmează integral calendarul iulian (neîndreptat, și pe care nici statul rus nu-l urmează), drept pentru care și Crăciunul este decalat față de noi; noi, Constantinopolul, grecii, bulgarii etc. urmăm calendarul gregorian pentru Crăciun (deci ca occidentalii) și cel iulian pentru Paști, profund incoerent; ortodocșii finlandezi urmează calendarul gregorian (aliniat deci celui civil și catolic) pe toată linia;
- au existat încercări de unificare a calendarelor în sec. XX, în special o conferință la Constantinopol în 1923, care a recomandat coerență și urmarea calendarului îndreptat (gregorian), iar BOR a și urmat pentru o scurtă vreme recomandarea, iar Paștele a fost sărbătorit la aceeși dată ca în Apus; o nouă conferință, ținută la Moscova pe vremea lui Stalin, în 1948, a realiniat toată ortodoxia pe calendarul iulian pentru data Paștilor, dar unii am păstrat (ca norocul, măcar) Crăciunul pe 25 decembrie, nu în ianuarie, ca rușii;
- sentimentul general în lumea ortodoxă mai aerisită la minte e că struțocămila iuliano-gregoriană trebuie abandonată, și urmată recomandarea de la Constantinopol, 1923; aceasta ar respecta și dezideratul Conciliului de la Niceea din 325, permițând, cum e și firesc, întregii creștinătăți, să sărbătorească în aceeași duminică Învierea”.
Reacția Bisericii Ortodoxe Române la cererea ca Paștele să fie celebrat odată cu catolicii:
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a calificat luni cererea unor personalități ca Paștele să fie celebrat odată cu catolicii drept „ideal absolut dezirabil”, dar a adăugat că decizia depinde de celelalte biserici ortodoxe. „Soluționarea acestei probleme, care nu este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox”, a spus Bănescu într-un comunicat de presă.
„În legătură cu propunerea exprimată de mai mulți intelectuali creștini, real și onest implicați în viața Bisericii, propunere legată de discutarea la nivel sinodal pe marginea problemei sărbătoririi Paștelui la o dată comună în toată lumea creștină, vă rog să primiți următoarele precizări: Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare.
Soluționarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox.
Este de menționat că aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.
Așa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedonia). Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)? Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.
Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuși (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului.
Este vorba despre o foarte veche discuție, ale cărei rădăcini coboară chiar înainte de secolul IV, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325) și care implică în mod normal un acord general.
Criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paștilor sunt următoarele:
1. Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)
2. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie)
3. Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia”, se arată în comunicatul purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.
Deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori. Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.
Editor : Marco Badea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News