Video Criză profundă în sănătatea publică. DSP-urile sunt la un pas de colaps

Protestele masive din Sănătate au scos la iveală o criză profundă în sistem, un sistem care a rămas fără specialiști din cauza salariilor mici. Medicii au plecat unul câte unul, iar acum tot ce înseamnă prevenţie, vaccinare, controale în spitale este în pericol. Azi, la „Pacient în România”, vedeți cine a adus în pragul colapsului instituții de importanță strategică pentru țara noastră.

Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației de Pacienți: Nu o să mai avem sănătate publică, dacă e să spunem că reprezintă sănătate publică. Nu o să mai avem, am văzut în pandemie că nu mai avem oameni cu experiență.

Pandemia de COVID a arătat cât de importante sunt Direcțiile de Sănătate Publică pentru buna funcționare a sistemului, iar statul a părut că înțelege și ia măsuri să întărească acest domeniu. Doar că la doi ani distanță, sistemul e la un pas să rămână fără angajați. Se plâng că sunt puțini și prost plătiți. De exemplu, un medic DSP câștigă de 3 ori mai puțin față de un medic din spital.

Cristina Barbu, medic, inspector sanitar: Suntem foarte puțini și vom fi din ce în ce mai puțini. Ne gândim să plecăm din DSP-uri, probabil vom intra în colaps, va fi greu și pentru pacienți și pentru sistemul sanitar.

Ca să înțelegem importanța acestor instituții pentru sănătatea publică din România, trebuie spus că specialiștii de aici sunt cei care gândesc traseele medicale în spitale și verifică respectarea acestora pentru ca infecții nosocomiale să nu pună în pericol pacienții. Și tot ei sunt cei care se asigură că apa din rețeaua publică nu ne îmbolnăvește.

Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației de Pacienți: Pentru pacient, inexistența DSP-urilor produce un impact major, sunt instituții care verifică și fac traseele în spitale pe infecții nosocomiale, fac acele planuri pentru pandemii. Dacă DSP-urile nu mai există, noi ce facem?

Salariile mici au lăsat Direcțiile de Sănătate Publică fără specialiști

Elena Hogioiu, biolog DSP Argeş: Am mai putea ține sub control, aceste probleme de sănătate, gândindu-ne la simpla apă potabilă care e monitorizata sătămânal, în tot județul, ce s-ar întâmpla dacă o probă de apă ar fi nepotabilă și ar ajunge să fie consumată de cetățenii acestui județ?

Salariile mici au lăsat Direcțiile de Sănătate Publică fără specialiști. Jumătate dintre ele nu mai au medici pe partea de control și fac verificările cu asistenţi, ingineri sau biologi.

Aura Copciag, CDS Vâlcea: Calitatea serviciilor medicale, infecțiile asociate asistenței medicale ar trebui controlate de cineva care are gândirea și pregătirea medicală, pentru că altfel nu va înțelege actul medical și nici relevanța măsurilor pe care le va impune.

Cornelia Horebu este asistent de igienă la Compartimentul de evaluare şi promovare a Sănătăţii din cadrul DSP Argeş. Aici sunt numai 3 angajaţi, niciunul medic.

Cornelia Horebu, asistent DSP Argeş: Suntem așa de când s a pensionat singurul medic pe care îl aveam. Ideea e că suntem foarte puțini, suntem 3 persoane, dintre care una e în concediu.

Marius Ungureanu, șef-catedră Sănătate Publică UMF Cluj: În aceste compartimente de promovare a sănătății, care în momentul de față sunt aproape decimate la nivelul întregii țări, pot fi angajați medici și asistenți medicali. Ignorarea DSP-urilor deja durează de câțiva ani. Avem boli care pot să fie evitate, avem decese care pot să fie evitate.

Potrivit raportului Comisiei Europene privind Sănătatea, România are a treia cea mai ridicată rată de mortalitate evitabilă prin prevenţie din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că au lipsit intervenţiile de sănătate publică şi prevenţia primară.

Horea Timiş, medic: Sunt de importanță strategică națională, faptul că nu există o viziune, sau o înțelegere a importanței lor a dus sistemul unde suntem acum.

„O sănătate publică eficientă înseamnă costuri mai puține”

Horea Timiş a lucrat mai bine de 10 ani ca medic în sistemul de sănătate publică. A plecat însă când a văzut că lucrurile nu se schimbă.

Horea Timiş, medic: O sănătate publică în România, eficientă, înseamnă costuri mai puține. Trecem într-o medicină comercială, în care construim spitale, dar nu ne uităm la partea de prevenție, si România are mari probleme pe această linie.

Direcţiile de Sănătate Publică stau acum pe un butoi de pulbere. Angajaţii protestează de aproape o săptămână şi ameninţă cu blocarea activităţii, din cauza salariilor mici.

Octavia Honțaru, manager DSP Argeș: Nu vor mai veni medici să lucreze în compartimentele de inspecție la salariul de 4.700, 5 mii de lei pe lună. Dacă nu avem medici, cadre bine pregătite nu putem garanta controale bine efectuate.

În urmă cu 4 ani, actualul ministru al Sănătăţii atrăgea atenţia că sănătatea publică din România este pe cale de dispariţie. Acum, din funcţia de ministru, anunţă că va fi făcută o regionalizare a Direcţiilor de Sănătate Publică.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: Sincer să fiu, nu pot să nu înțeleg revendicările pe care le au colegii noștri de la DSP-uri. Păstrarea personalului medical este necesară, că nu poţi face sănătate publică fără oameni. Voi face demersuri să găsesc o soluţie.

Potrivit ministrului, soluția ar fi armonizarea salariilor între angajații Caselor de Asigurări de Sănătate și cei ai Direcțiilor de Sănătate Publică.

• Etichete:
• medici
• dsp
• colaps
• lipsa medici
• sanatate publica
• angajati dsp

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei