Video Centrele de transfuzie din România, abandonate de autorități: Funcționează în clădiri cu risc seismic, fără aparatură și fără personal

Sistemul de transfuzie din România este rana sistemului sanitar care sângerează continuu şi statul se face că nu vede. Vorbim de un sistem care face parte din cel de siguranţă naţională, pe hârtie, însă, în realitate, este abandonat de autorităţi. Centrele funcţionează în clădiri vechi, unele cu risc seismic, fără aparatura şi personalul de care ar avea nevoie. Specialiştii atrag atenţia că asigurarea necesarului de sânge va fi o presiune din ce în ce mai mare pentru spitale, deoarece populaţia este îmbătrânită. Asta înseamnă că numărul donatorilor eligibili este în scădere, iar cel al pacienţilor care au nevoie de sânge, în creştere. Într-un nou episod „Pacient în România” vedem starea deplorabilă a reţelei de transfuzie.

Centrul de transfuzie din Alexandria este imaginea emblematică pentru situatia în care se află acest sistem, în România. Are 10 angajați și sub 10 donatori pe zi. Iar locul unde funcționează nu seamănă deloc cu ce înseamnă azi medicina din lume. O fostă casă boiereasca, un spațiu care cu greu îndeplinește condiţiile de siguranţă.

„Pentru că este o clădire veche. O parte a fost făcută din faianță, pământ cu paie, balegă, prinsă pe niște scânduri. Când clădirea a fost renovată, un perete de 12 m a căzut cu totul și a trebuit să refacă proiectul”, spune Daniela Ciobanu.

A fost momentul în care Consiliul Judeţean Teleorman, în 2016, a alocat bani pentru a întări structura clădirii, dar circuitele nu sunt cum trebuie nici acum, toate încăperile sunt foarte mici. Însă de departe cea mai mare problema este lipsa aparaturii care obligă personalul să lucreze după metode învechite. Totul se face manual, în condiţiile în care în alte ţări europene există aparatură modernă care face determinări de grupe de sânge sau alte analize, evitând astfel eroarea umană. Ce se întâmplă in Alexandria e regulă in aproape toate centrele de transfuzie din orașele mici.

„Noi încă lucrăm cu analizoare semiautomate. Semiautomat înseamnă exact ce vedeți la colega mea, pipetează manual. Ideal ar fi ca acea eprubetă să fie introdusă în analizor, să dispară factorul uman tot procesul de lucru și rezultatul să fie scos de aparat și eu să-l verific”, explică Daniela Ciobanu.

Este procedura prin care sunt determinate grupele de sânge. Aici se face cu ochiul liber.

„Citim lama, ne uităm la ea, dacă aglutinează și vedeți grunjii ăștia de aici, Îl interpretăm ca Rh pozitiv. După cum vedeți, nu aglutinează nimic, hematiile se plimbă libere în această picătură, deci e grupa 0. Asta e o muncă de laborator pe care noi o facem cu mare simț de răspundere pentru că pentru transfuzie trebuie să lucrezi corespunzător și să fii atent că nu poți eticheta o pungă greșit, că ar avea de suferit”, mai spune Daniela Ciobanu.

În centrele de transfuzie mai mari, lucrurile se întâmplă mai aproape de ce ar trebui, însă totuși departe de standardele actuale la nivel european. Centrul din Brasov a fost construit în urmă cu 55 de ani. Are zeci de donatori pe zi, dar nu are şi maşină pentru a merge la colecte mobile, adică exact ce ne recomandă Comisia Europeană pentru a creşte numărul donatorilor.

„E destul de veche, din 2008 și e un logan vechi, cu 4 locuri și nu ne permite să depozităm nimic. O să vedem cât ne mai duce”, spune Camelia Roșu, directorul centrului de transfuzie Brașov.

Lipsa de personal, o problemă pe care o au toate centrele de transfuzie din România

În România sunt 42 de centre de transfuzie. Teoretic, e acoperită toată țara, practic, cele mai multe funcționează cu minimum de donatori și în clădiri vechi, ridicate pentru alte scopuri, total nepotrivite pentru functionarea unui centru de transfuzii. În Buzău, de exemplu, clădirea este cu risc seismic. Abia anul acesta au fost alocate fonduri pentru reabilitare. Aceeaşi situaţie este şi în Bucureşti, centrul de transfuzie care deserveşte cele mai multe spitale, peste 60, cu pacienţi din toată ţara.

Centrul de transfuzie București își desfășoară activitatea într-un bloc de locuințe, este o clădire cu risc seismic. Dacă ar fi un cutremur puternic, s-ar dărâma.

Centrele de Transfuzie din România sunt coordonate de Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină, care este în subordinea ministerului Sănătăţii. O instituție cu activitate aproape inexistentă, personal puțin, dar mulţi directori interimari de-a lungul anilor, şi care funcţionează tot într-o clădire cu risc seismic. Aceasta este atenţia acordată de stat sistemului care face parte din domeniul strategic naţional şi din sistemul de urgenţă.

„Permanent transfuzia pare că nu a făcut parte din sistemul de sănătate. Permanent este lăsata la o parte”, spune Daniela Ciobanu.

Toate cele 42 de centre de transfuzie au o problemă comună, lipsa de personal. Din acest motiv, în weekend sunt închise. Specialiştii atrag atenţia că mai grav este că peste câţiva ani România va rămâne fără personal specializat, deoarece din 2007 nu mai există şcoala de transfuziologie.

„Eu propun reînființarea specialității de medicină transfuzională. Am avut-o , am pierdut-o. Progresele științifice sunt uriașe, vorbim de imunologie, de genetică moleculară, peste câțiva ani vom vorbi de sânge artificial, produsele de sânge vor fi celulare, eritrocite obținute prin culturi celulare, la noi nici nu are cine să le înțeleagă, dar cine să le implementeze”, susține Daniel Coriu, președintele Societății de Hematologie.

Rana sistemului de transfuzie din România e de fapt rana bolnavilor a căror viață depinde de singurul medicament care nu poate fi fabricat - sângele. Avem doar 200 de mii de donatori anual, jumătate din cât ar trebui ca sa nu mai fie amânate operații și tratamente vitale.

Este motivul pentru care Digi 24 a început campania „Avem același sânge”. Vrem ca românii sa înțeleagă importanţa donării de sânge. Viața unor oameni depinde de empatia altor oameni. Iar familiile sunt cele care se zbat să găsească ajutor.

„Suntem într-o etapă primitivă”

La nivel european există îngrijorarea că rezervele de sânge vor fi din ce în ce mai greu de asigurat, deoarece populaţia este într-un proces de îmbătrânire, iar donarea de sânge nu mai este o prioritate pentru sistemele de sănătate. CARTON În Uniunea Europeană sunt 1400 de centre de transfuzie sanguină cu 20 de milioane de donări anual, cu ajutorul cărora se fac 25 de milioane de transfuzii. Specialistii UE recomandă României să crească gradul de conştientizare în rândul populaţiei și sa îmbunătățească infrastructura.

„Suntem într-o etapă primitivă, suntem foarte departe de lumea civilizată”, spune Daniel Coriu.

„Eu nu numai că caut o solutie legată de o modificare legislativă, caut și oameni care sa se înhame la așa un proiect, care e un proiect pentru țară, ajunge și în zona siguranței nationale”, spune ministrul Sănătății Alexandru Rafila. 

Toate aceste probleme sunt cunoscute de toţi miniştrii sănătăţii care s-au succedat în ultimii 30 de ani, dar nimeni nu a făcut nimic. În acest moment, o echipă de experţi lucrează la legea pentru reorganizarea sistemului, o cerere lansată de Comisia Europeană încă de acum 20 de ani.

Editor : C.L.B.

• Etichete:
• ue
• ministerul sănătăţii
• sânge
• alexandru rafila
• transfuzie de sange
• pacient in romania

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei