Care sunt fricile pacienților oncologici în era COVID-19 și cum să le învingă?

Interviu cu Dr. Cătălin Copăescu, Chirurg de Excelenta in Chirurgia Colorectală, Director Medical PONDERAS ACADEMIC HOSPITAL

Înainte de pandemia generată de noul coronavirus, un număr de peste 80 mii (1) de noi pacienți oncologici solicitau anual terapii pentru a învinge cancerul. Însă, odată cu izbucnirea pandemiei, aceștia amână vizitele la medic, din frica infectării cu SARS-COV2. Cu un număr alarmant de mare de persoane infectate la nivel global, spitalele se confruntă cu o provocare fără precedent pentru a pune la dispoziția pacienților oncologici circuite de siguranță care să le permită vizita la medic în timp util, pentru identificarea cancerelor în stadii incipiente, prevenirea complicațiilor asociate și asigurarea tratamentelor necesare.

Domnul Doctor Cătălin Copăescu, Chirurg de Excelenta in Chirurgia Colorectală, Director Medical PONDERAS ACADEMIC HOSPITAL, ne explică cum arată aceste schimbări și ne spune care sunt pașii pe care trebuie să îi facă pacienții oncologici pentru a beneficia de tratament în condiții de siguranță absolută.

1. Ce simptome ar trebui să ne trimită la medic pentru investigații oncologie?

Orice modificare a statusului anterior, chiar în condițiile în care cunoșteai că suferi de o anumită boală, fie ea și o boală oncologică, ar trebui să fie un semnal de alarmă. O astfel de alarmă ar trebui să ridice suspiciunea că în interiorul organismului s-au instalat modificări. Unele dintre acestea ar putea fi explicate prin creșterea unei tumori. Tumorile nu sunt neapărat maligne, ele ar putea fi și benigne, însă există riscul ca evoluția lor să fie la fel de agresivă, deși prognosticul este mai bun.

Pe de altă parte, ar trebui să meargă la medic și toți aceia care în familie au cazuri care au dezvoltat anumite neoplazii. Pentru ei există un risc important ca o situație similară să se editeze în ceea ce îi privește. Astfel, vorbim de prezența unor simptome sau a unor predispoziții care ne preocupă și pentru care nu ar trebui să găsim răspunsuri exclusiv în media sau să dezvoltăm scenarii ireale, în contextul limitei de înțelegere pe care cei fără pregătire în domeniul medical o pot avea.

2. Care este traseul pacientului oncologic în spital în contextul COVID-19 și care sunt fricile acestor pacienți?

În această perioadă, accesul către unitățile medicale care au misiunea de a stabili diagnosticul și mai departe de a îndruma terapeutic pacienții oncologici a fost mai dificil. În acest context, al pandemiei, accesul a fost limitat fie din perspectiva recomandărilor de distanțare socială, care au fost intens și corect argumentate la începutul pandemiei dar, și ulterior, după primăvară, atunci când emoția vis-à-vis de nesiguranța în unitățile sanitare a rămas în mintea pacienților. Pe de altă parte, personalul medical a prezentat o reținere justificată în a invita pacienții vulnerabili, în mod special pe cei oncologici, către unitățile spitalicești unde ar putea eventual să contacteze noul coronavirus, iar vulnerabilitatea care îi caracterizează să facă ca boala contactată să îmbrace forme greu de controlat și să piardă lupta cu viața. Ar trebui subliniat că, perioada de început a pandemiei, cu emoție legată de accesibilitatea în spitale, a fost depășită; spitalele au acum circuite securizate și sunt pregătite pentru a filtra pacienții astfel încât acestea să nu redevină focare de infecție pentru SARS-COV-2.

3. Care sunt procedurile recomandate pentru pacienții cu simptome oncologice?

Orice pacient care prezintă simptome caracteristice unei boli oncologice ar trebui să meargă la medic, care va recomanda un protocol de investigații, protocol care trebuie să răspundă la întrebarea ce tip de neoplazie se dezvoltă în organismul respectiv. Și aici, dincolo de constatarea clinică, avem în vedere două categorii de investigații:

• Cele imagistice - care ne oferă o perspectivă a ariei de extensie a acestor tumori.

• Biopsia - care ne oferă informații despre originea neoplaziei, si care, prin concluziile examenului histopatologic, orientează fundamental tratamentul oncologic

De multe ori, între cele două secvențe de diagnostic, cea imagistică care califică topografic dezvoltarea tumorală și cea histopatologică, care ne orientează asupra tipului de tratament pe care trebuie să îl oferim pacientului respectiv – fie că este chimioterapie, radioterapie sau chirurgie, trec nepermis de multe săptămâni. Iar în acest interval de timp nu acționăm din punct de vedere terapeutic. Este de reținut că, astăzi, există laboratoare foarte performante, care reușesc să ofere un diagnostic histopatologic în câteva zile, în condiții de siguranță.

De îndată ce avem un diagnostic oncologic, în cel mai scurt timp va trebui ca, o comisie multidisciplinară, și nu un singur medic, indiferent de specialitate, să analizeze situația particulară a pacientului din perspectiva extinderii tumorii, a histopatologiei, a altor comorbidități pe care le prezintă acesta. Apoi, în strictă aliniere cu ghidurile actuale de perspectivă terapeutică accesibile, să opteze asupra celei mai bune soluții și asupra unei strategii terapeutice care vede pacientul oncologic ca pe un întreg, și nu privește doar perspectiva organului de la care cancerul a plecat. Apoi, comisia multidisciplinară numită Tumor Board va recomanda această strategie terapeutică și se va începe cu un tratament de chimioterapie, radioterapie, intervenție chirurgicală sau imunoterapie, urmând ca în perioada următoare pacientul să fie atent monitorizat. Evoluția în urma tratamentului va reprezenta apoi criteriul de ajustare a diferitor tipuri de tratamente pe care le aplicăm în mod particular, pentru situația fiecărui pacient. Dacă diagnosticul a fost pus rapid, pentru că pacientului i-au fost recomandate investigații, s-a conformat și a putut fi stabilită nu doar existența, ci și histopatologia acelei tumori, dacă vom putea acționa din timp, ne gândim la o remisiune și un control al bolii pe o perioadă foarte lungă, nedeterminată, ceea ce poate înseamna vindecare.

4. Care sunt cele mai eficiente tratamente pentru acești pacienți?

E greu să vorbești despre un cancer care poate fi vindecat, însă realitatea terapeutică din 2020 asta spune – cel puțin pentru cancerul colorectal, pentru tumori în general aflate în stadii incipiente, I și II, care nu au părăsit organul respectiv, soluția terapeutică oncologică este una foarte eficientă, iar pacientul poate evolua către vindecare. Cu cât faza de dezvoltare a neoplaziei este mai timpurie, putem aplica tratamente minim-invazive sau o excizie locală, endoscopic, fără un deranj considerabil în aria anatomică respectivă. Fie, dacă stadiul este mai avansat, putem beneficia de aplicarea chirurgiei minim-invazive, laparoscopic sau robotic, care nu implică sacrificii largi tisulare și nici nu afectează calitatea vieții acelui pacient, fiindcă nu sunt îndepărtate organe în întregime ci, se realizează corecții tisulare parcelare, îndepărtând doar aria bolnavă și teritoriul linfo-ganglionar din vecinătate. Realitatea este însă diferită. Dacă ne gândim, de exemplu, la incidența cancerului colorectal care este într-o creștere îngrijorătoare și, care din păcate, afectează un număr semnificativi de pacienți din România, doar o parte se prezintă la medic in stadii incipiente. În PONDERAS ACADEMIC HOSPITAL avem pentru acești pacienți singurul Centru de Excelență în Chirurgia Colorectală din România, specializat în screening-ul, diagnosticul, tratamentul minim-invaziv și urmărirea pe termen lung a tuturor afecțiunilor de la nivelul colonului, rectului și anusului. Ar trebui să beneficiem mult mai des de minim-invazibilitatea tratamentului chirurgical de astăzi, punând într-un plan secundar agresivitatea cu care suntem obișnuiți atunci când vorbim despre operații.

5. Sunt spitalele pregătite să îi primească pe acești pacienți?

În spitalele care au fost organizate COVID-free, în care circuitele pacienților neinfectectați au fost complet izolate de cele ale pacienților infectați, intervențiile chirurgicale oncologice s-au desfășurat în condiții de normalitate, după ce, la sfârșitul primăverii protocoalele și ghidurile larg răspândite în întreaga comunitate medicală internațională au fost implementate în aceste instituții. Din acest punct de vedere, spitalele s-au pregătit și au putut fi gazda de organizare a unor tratamente adecvate. Pe de altă parte, unii dintre pacienți au venit târziu.

PONDERAS ACADEMIC HOSPITAL are organizate încă din aprilie filtre epidemiologice dedicate și de îndată ce restricțiile de a efectua intervenții chirurgicale au fost ridicate, activitatea a intrat în normalitate pentru toate patologiile non-COVID pentru care spitalul are competență și chiar Centre de Excelență. Am întâlinit însă și situații în care pacienții speriați de riscul potențial unei infectări pe parcursul etapelor diagnostice și terapeutice, în unitățile sanitare, au rămas nepermis de mult acasă, nu au continuat investigațiile, nu au beneficiat de soluțiile terapeutice pe care le avem astăzi la îndemână și nu au mai beneficiat de aceeași eficiență terapeutică deoarece faza evolutivă era foarte avansată. Este regretabil că se întâmplă așa, bolile oncologice nu știu de prezența acestui nou coronavirus și evoluează necontrolat, în contextul în care pacientul este departe de circuitele medicale eficiente.

În PONDERAS ACADEMIC HOSPITAL, pacienții oncologici beneficiază de expertiza Centrelor de Excelență dedicate. Vorbim despre pacienții cu cancer colorectal, care beneficiază de o experiență largă a specialiștilor din Centrul de Excelență sau de pacienții cu patologie neoplazică a glandei mamare. Totodată, ne raportăm și la experiența departamentului de chirurgie toracică în raport cu pacienții care au cancere pulmonare sau în alte arii anatomice ale cutiei toracice, cancere genitale, cancere ORL, tumori dezvoltate le nivelul sistemului neuronal, cerebral și spinal, și orice alt cancer din sfera gastro-intestinală: esofag, stomac sau intestin subțire.

6. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru acești pacienți?

Acești pacienți ar trebui să meargă cât mai repede la spital pentru a beneficia de eficiența terapeutică demonstrată a procedurilor pe care le avem la dispoziție. Avansul tehnologic al informației medicale, eficiența farmacologică a moleculelor pe care le avem astăzi la dispoziție, trebuie să fie în beneficiul pacienților. E în interesul lor să se stabilească cât mai repede diagnosticul, să se aplice tratamentul și, nu în ultimul rând, să beneficieze de soluțiile moderne chirurgicale minim-invazive, care, le pot asigura mentinerea neafectată a calității și speranței de viață.

Mai multe informații despre acest subiect vezi în această analiză.

• Etichete:
• cancer
• oncologie
• regina maria

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei