Video Iohannis va informa Consiliul European cu privire la interferența Rusiei în alegerile din România. Ce spune despre rapoartele SIE

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va informa Consiliul European, la reuniunea de joi, asupra interferențelor Rusiei în alegerile din România și a adăugat că membrii Consiliului vor adopta niște concluzii cu privire la acest subiect. Șeful statului a precizat că serviciile secrete nu își pot spiona propriii politicieni, pentru că altfel am ajunge la cum era înainte de 1989, cu fosta Securitate. Președintele României a mai spus că nu va demisiona din funcție și că judecătorii Curții Constituționale nu i-au prelungit lui mandatul, „cum eronat vehiculează unii politicieni, CCR a subliniat că există acest articol și că acesta se aplică”. El a mai vorbit și despre când va chema partidele la consultări pentru a putea fi format un nou Guvern.

Șeful statului nu va vorbi cu Rusia despre imixtiunea în alegeri

ACTUALIZARRE 19.20 Klaus Iohannis a precizat că nu va discuta cu partea rusă privind imixtiunea în alegerile prezidențiale din România, însă va vorbi cu partenerii din Consiliul European și le va explica detaliat ce s-a întâmplat.

„Nu, cu partea rusă nu voi vorbi. Dar, cu partenerii din Consiliul European voi vorbi, le voi explica suficient de detaliat ce s-a întâmplat nu doar ca să înțeleagă pericolul imixtiunii ruse, ci și să înțeleagă că România a reacționat 100% corect și legal, fiindcă nu peste tot, în Europa, Curțile Constituționale au dreptul să intervină în alegeri. Dar în România, chiar în Constituție scrie - și numai pentru alegerile prezidențiale, nu pentru altele - Curtea Constituțională validează, deci, evident, poate la fel de bine să invalideze dacă constată nereguli grave și de această dată au fost nereguli grave”, a afirmat Iohannis, întrebat ce măsuri sau sancțiuni pot fi luate împotriva Rusiei, după aceste imixtiuni.

Șeful statului a subliniat că România a reacționat legal și constituțional și a înlăturat efectele „imixtiunii străine grave”.

„Și toate aceste lucruri trebuie explicate, fiindcă în fiecare țară procedurile sunt altele, rolurile instituțiilor sunt destul de diferite și vreau să fie foarte clar: România a reacționat perfect legal, constituțional, rapid și a înlăturat efectele unei imixtiuni străine grave. Și sper ca după această expunere pe care o voi avea, vor înțelege gravitatea acestor imixtiuni și potențialul distructiv al acestor imixtiuni în alegeri și atunci, probabil, se va acționa. Oricum, Comisia are deja toate documentele din România și a început, cum bine știți deja, o anchetă împotriva TikTok”, a mai precizat el.

Iohannis, despre atacurile din cyberspace: E extrem de complicat să arăți cu degetul

Klaus Iohannis a mai afirmat, referitor la atacurile hibrid ale Rusiei, că este extem de greu să arăți cu degetul și să spui „voi ați fost”.

„Noi știm ce s-a întâmplat, dar cum am spus înainte, este extrem de complicat, după proceduri diplomatice, să arăți cu degetul și să spui: voi ați fost. Ceea ce mă întrebați de fapt, este dacă există o procedură de atribuire, așa se numește. Ori în cyberspace și la atacuri maligne de acest fel atribuirea este foarte complicată. Pentru că ea se poate face numai dacă ai dovezi concrete și dovezi indubitabile. Or în cyberspace este foarte complicat de găsit ceva indubitabil. A fost o procedură unde un atac cibernetic a fost atribuit unui stat și cercetarea pentru acea atribuire a durat patru ani, dar, din felul în care s-a acționat, din modul în care s-a derulat întreaga acțiune de atacuri pe TikTok, conturi pe TikTok din Rusia, atac simultan pe toate serverele care au fost prinse în numărarea voturilor, care au fost respinse, în paranteză fiind spus, deci aceste acțiuni multiple nu pot fi executate de actori individuali sau de un grup sau de un partid”, a explicat șeful statului.

El a vorbit despre complexitatea acestor atacuri și a spus că o asemenea amploare poate indica faptul că „numai actori statali pot face așa ceva”.

„În zona de servicii, aceste modele de comportament se cunosc foarte bine și se știe cine acționează în acest fel. Iar aici a fost Rusia”, a conchis președintele Iohannis.

Iohannis: „Nu poate niciun serviciu să își spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi la vechea Securitate”

ACTUALIZARE 17.46 Șeful statului a fost întrebat despre faptul că au existat semnale de la SIE de mai bine de doi ani privind candidatul Călin Georgescu și de ce s-a ajuns ca CCR să valideze primul tur al alegerilor prezidențiale și apoi să decidă repetarea alegerilor. Iohannis a precizat că este greu de la a ști despre niște ingerințe și semnale și a le contracara, pentru că cei care atacă cibernetic nu o fac transparent.

„Da, este adevărat, nu numai SIE, Consiliul European. Dar de la a ști că există acest pericol până la a găsi complet ce s-a întâmplat este cale lungă și nimeni care atacă nu o face transparent. Se ascund în cyberspace, se folosesc de servere conectate la alte servere. (...) Sunt foarte, foarte greu de documentat. Iar în cazul unor alegeri.... Noi am creat entități specifice care se ocupă de asta. Nu poate nimeni, nici CSAT, nici un serviciu să își spioneze propriii politicieni. Am ajunge înainte de 89. Nu poți să vii să interzici un candidat pentru că vorbește ciudățenii în campanie. Serviciile secrete nu au voie să urmărească politicieni în intern. Am ajunge imediat înapoi la vechea Securitate, cel mai probabil”, a declarat Klaus Iohannis.

„CSAT nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis”, a adăugat el.

„Președintele în funcție nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis. CSAT a fost convocat pe ingerințe străine, nu pe felul cum a mers campania, aia nu e treaba CSAT. Însă CSAT trebuia să primească niște documente și asta a durat 4 zile, după care CSAT a făcut o comunicare publică, că au existat ingerințe, că au fost atacuri hibride, că o anumită rețea a promovat un candidat. La puțin timp organizațiile neguvernamentale au cerut desecretizarea și ele au fost făcute publice, după care a apărut și o analiză mai aprofundată la CCR. CSAT-ului îi e interzis să comunice alte concluzii și documente decât cele specificate în lege”, a mai spus Iohannis.

Iohannis spune că nu demisionează

Chestionat dacă va rămâne în continuare în funcție, șeful statului a răspuns: „Este foarte bine că mă întrebați acest lucru. Constituția noastră în acest punct este foarte clară. Deci nu este cumva o ingerirnță din partea mea în lucrurile constituționale, ci este articol în Constituție. CCR nu mi-a prelungit mie mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, CCR a subliniat că există acest articol și că acesta se aplică. Și asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. Cum să plec, dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Dacă aș pleca, ar trebui să plec prin demisie. Sigur e posibil și acest lucru, dar nu aș face-o fără o motivație extrem de solidă, pentru un interes public, nu pentru interesul unui politician care vrea să se alieze împotriva mea. Deci lucrurile sunt constituțional clare, legal clare, dar evident suntem în campanie electorală și mulți politicieni încearcă să vehiculeze aceste chestiuni. Eu cred că ar trebui organizate destul de repede. Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva. Sper să se formeze noul Guvern și să abordeze cu celeritate această chestiune”.

Când cheamă șeful statului partidele la consultări

Chestionat când va chema partidele la consultari în vederea desemnării unui premier și formării unui nou Guvern, Klaus Iohannis a spus că „sunt negocieri în curs între partide”.

„S-au declarat anumite lucruri. Se lucrează pentru a forma o coaliție proeuropeană, dar nu vreau să invit partidele doar să ne vedem, ci vreau să invit partidele atunci când există o claritate în negocieri și atunci când există o persoană pentru propunerea de premier”, a adăugat el.

El a mai precizat că  „bine ar fi să se miște repede, dar asta depinde de cum se negociază între partide”, pentru a avea cu celeritate stabilit un calendar al alegerilor prezidențiale.

Știrea inițială. „Mă aflu astăzi la Bruxelles pentru a participa la ultima reuniune din acest an a Consiliului European. Tocmai am ieșit dintr-o întâlnire bilaterală cu domnul Președinte Costa, cu care am discutat multe teme, prioritățile strategice de pe agenda Uniunii din următoarea perioadă, evident, și pot să spun că avem o viziune comună cu privire la importanța rezilienței și a unei orientări strategice a Uniunii Europene, pentru a putea gestiona toate provocările pe care le cunoaștem acum și toate provocările care, cu siguranță, vor veni și vor fi din ce în ce mai complexe în următorii ani. Până la urmă este nevoie de o abordare integrată și de găsirea unor instrumente și soluții pentru că oamenii asta așteaptă de la conducerea Uniunii Europene și de la conducerile naționale. Am discutat, în acest context, și despre setul de măsuri și instrumente pe care trebuie să le dezvoltăm pentru a combate interferența malignă a Rusiei în toate procesele care privesc Uniunea Europeană, sigur, în alegeri, în proceduri, în felul în care se creează politicile europene și politicile naționale și pentru a reduce expunerea noastră la aceste atacuri perfide, complexe, hibride”, a explicat Klaus Iohannis, în conferința de presă susținută la Bruxelles.

El a mai spus că, în această după-amiază, va începe seria de reuniuni cu Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest.

„Vom avea o discuție despre instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a stimula integrarea regională, precum și, sigur, dezvoltarea economică și socială, dar și pentru a promova valorile noastre europene. Mâine dimineață, când începe reuniunea Consiliului European, vom dezbate teme extrem de importante, cu accent pe Ucraina, Orientul Mijlociu, prevenirea și răspunsul la crize, la migrație, procesul de extindere a Uniunii și, nu este nou, dar este din ce în ce mai relevant, rolul Uniunii Europene în arhitectura globală. În ceea ce privește Ucraina, eu voi reconfirma sprijinul României, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce privește nevoile de apărare ale Ucrainei și cele energetice. Se discută mult despre negocierile de pace și cred că e bine să fim conștienți că orice negocieri de pace trebuie să respecte anumite principii”, a mai spus șeful statului.

Consiliul European va adopta concluziile privind sprijinirea Republicii Moldova

„În primul rând, nicio inițiativă internațională care privește pacea în Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina, deci Ucraina trebuie implicată în orice discuție. În al doilea rând, Uniunea Europeană trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea noastră, a Uniunii Europene”, a continuat el.

Acesta a adăugat că va accentua și faptul că „Republica Moldova are nevoie, în continuare, de sprijinul nostru pentru a spori reziliența și stabilitatea țării și pentru eforturile sale de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creștere pentru Moldova, așa se numește”.

„Vom adopta, mâine, Concluzii ale Consiliului European pe tema sprijinului pentru Republica Moldova pe aceste paliere, inclusiv al securității energetice”, a mai spus Iohannis.

Discuțiile și deciziile privind Orientul Mijlociu

Președintele României a mai spus că, „în ceea ce privește Orientul Mijlociu, vom analiza situația extrem de îngrijorătoare din întreaga regiune, Israel, Fâșia Gaza, Liban și, evident, noile evoluții din Siria”.

„Eu voi pleda pentru o poziționare coordonată, astfel încât Uniunea Europeană să își aducă propria contribuție la soluționarea acestor crize”, a mai spus Iohannis.

Interferențele Rusiei în alegerile din România

„Apoi, voi informa membrii Consiliului European și cu privire la situația din România, ca urmare a interferențelor străine în procesul electoral, cu toate urmările, și voi sublinia că acest lucru nu este o amenințare doar la adresa României, ci la adresa democrațiilor și a valorilor europene, la modul cel mai general. Toate, repet, toate țările sunt expuse acestui risc. Este evident, și voi spune acest lucru și în reuniune, că este necesară o coordonare eficientă la nivelul întregii Uniuni pe tema combaterii ingerințelor străine și a atacurilor hibride din partea Rusiei. Pentru a ne apăra și pentru a preveni aceste ingerințe trebuie să adaptăm și să dezvoltăm de urgență instrumente și mecanisme, nu putem să rămânem doar la nivelul «hai să discutăm cum să rezolvăm», trebuie mers mult mai departe. Trebuie găsite instrumente concrete, proceduri corecte, mecanismele necesare pentru a ne putea apăra în fața acestor atacuri”, a mai precizat Iohannis.

Ce va face Consiliul European

„De altfel, inclusiv la solicitarea noastră, a României, Consiliul European va adopta concluzii pe tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei.
Reiau, aici la Bruxelles, mesajul pe care l-am mai enunțat în aceste zile: România este și va rămâne o țară cu o profundă vocație europeană și euroatlantică. România este o țară stabilă, solidă, o democrație responsabilă, un stat membru al Uniunii Europene și un partener de încredere. România este un stat pe care toți se pot baza. Pare puțin altfel decât ce am spus în fraza anterioară. Realitatea este și probabil ați urmărit că a fost recunoscută de partenerii americani, de Germania și alții, România a avut o problemă enormă și a făcut față. Reacția României a fost una imediată, puternică și corectă și de aceea eu sunt foarte încrezător în capacitatea României de a rămâne stabilă, solidă, un partener și un membru de încredere”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului a mai precizat că „Uniunea Europeană înseamnă valori, principii, libertate, progres, securitate și prosperitate pentru cetățenii europeni”.

„Evident că Uniunea Europeană nu este un spațiu perfect, dar dacă noi nu ne demonstrăm, zi de zi, atașamentul față de interesele și de valorile comune și dacă nu ne implicăm pentru a gestiona crizele împreună, atunci nu vom putea construi un viitor mai bun. Iar cetățenii noștri – fie că vorbim la nivel european sau vorbim strict de România – își doresc din partea clasei politice, pe bună dreptate, responsabilitate, atenție, efort, onestitate și preocupare reală. Poate că aceasta este lecția cea mai importantă – sper și pentru politicienii noștri de acasă – după lecția dură pe care am primit-o în ultimele săptămâni și după un an foarte complicat, cu multe alegeri care, în final, a rezolvat unele probleme și unele le-a amânat pe anul 2025”, a conchis președintele Iohannis.

Klaus Iohannis, la Bruxelles, miercuri și joi

Șeful statului se află miercuri şi joi la Bruxelles, unde va participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest şi la reuniunea Consiliului European.

Miercuri, şeful statului va lua parte la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Summitul UE - Balcanii de Vest se va concentra pe evaluarea implementării Planului de Creştere pentru această regiune şi pe eforturile de integrare regională, în contextul în care extinderea reprezintă principala investiţie geopolitică pe care Uniunea o poate realiza în vecinătatea sa.

Tot miercuri, potrivit programului oficial, şeful statului a avut o întrevedere, de la ora 16.00, cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

Joi, preşedintele Iohannis va participa la Consiliul European, de la 11.30, ora României, unde pe agendă se află subiecte precum Ucraina, migraţia, situaţia din Orientul Mijlociu, pregătirea UE în domeniul civil şi militar şi răspunsul la crize, rolul UE în lume şi extinderea Uniunii, Republica Moldova, Georgia şi aspecte legate de libertate, securitate şi justiţie.

Ultima declarație de presă a șefului statului a fost pe 12 decembrie, după ce Consiliul JAI a decis  ca România și Bulgaria să adere cu drepturi depline la spațiul Schengen.

„Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre. Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană”, a afirmat atunci Klaus Iohannis.

El a mai spus că au existat voci care care au contestat beneficiile apartenenței României la spațiul european și „încercări grave de a minimaliza” importanţa UE. Șeful statului a admis că Uniunea Europeană poate să funcționeze mai bine, însă pentru țara noastră Direcția europeană rămâne singura noastră cale reală de dezvoltare, iar toate forțele politice democratice au obligația de a lucra împreună pentru a păstra nealterat acest parcurs”.

Editor : Ana Petrescu

• Etichete:
• summit
• klaus iohannis
• consiliu european
• declaratii presa
• alegeri românia
• balcanii de vest
• interferente rusia

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei