Guvernul trimite în Parlament proiectul de lege privind pensiile speciale. Care sunt principalele schimbări
Guvernul a adoptat în primă formă proiectul de lege care include și reformarea pensiilor speciale și va trimite documentul în Parlamentul României, unde dezbaterile vor începe pe 1 februarie 2023, a anunțat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, informează Agerpres.
El a subliniat că liniile principale vizează în primul rând ajustarea prin reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile stabilite şi plătite în baza unor legi speciale, respectiv cele şase categorii de legi, două în domeniul justiţiei şi cele care vizează personalul navigant, Curtea de Conturi, diplomaţii şi pensiile militare. Reducerea cheltuielilor se va face, potrivit ministrului, prin ajustarea procentului de calcul de la 80% la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii, care au protecţia deciziei Curţii Constituţionale.
"Însă şi aici este o ajustare, odată de vechime necesară în magistratură, strict în magistratură, dar şi o reducere a cheltuielilor, astfel încât toate pensiile vor fi recalculate şi nu mai va exista, după aprobarea acestui proiect şi publicarea lui în Monitorul Oficial şi după scurgerea termenului de 6 luni de zile necesar recalculării prevăzut în lege, nicio pensie nu va mai depăşi venitul în calcul", a explicat Budăi.
El a adăugat că la baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în considerare cele care nu au caracter permanent, ca de exemplu primele sau câştigurile de drepturi salariale "care se acordau în ultima lună" a anului. Totodată, la calculul pensiei nu se mai ia în considerare doar ultima lună, ci o perioadă de 12 luni, în cazul magistraţilor, din ultimii 10 ani, şi tot 12 luni pentru sistemul militar, în ultimii 5 ani.
El a mai subliniat că pentru magistraţi nu se vor mai permite perioada asimilate, perioada minimă asimilată care se va permite după publicarea proiectul de act normativ în Monitorul Oficial fiind de minimum 20 de ani, care va creşte gradual, an de an, până la până la 25 de ani. De asemenea, vechimea minimă s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani, iar la diplomaţi şi la personalul navigant a existat şi o creştere a vârstei de pensionare.
"În mare, astea sunt prevederile: se reduc cheltuielile, nu se mai asimilează vechimea, se egalează stadiul minim de cotizare cu stadiul minim de cotizare din sistemul public, astfel încât vom avea şi o ieşire graduală la pensie pentru aceste persoane care vor trebui să îndeplinească aceste condiţii. Asta înseamnă că inclusiv prin ieşirea mai târziu la pensie şi a beneficia de acest drept prevăzut de legi cu caracter special va fi o economie la bugetul de stat", a spus Budăi.
Ministrul a precizat că, pe parcursul acestui an, a existat o strânsă legătură cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi cu specialişti ai biroului de la Washington al Băncii Mondiale.
"Inclusiv acum două zile a sosit de la Banca Mondială un raport preliminar, un studiu de impact preliminar, în care se arată că, aşa cum proiectul arată, vor exista, ulterior adoptării, reduceri de cheltuieli. Cu Comisia Europeană am stabilit ca inclusiv pe perioada lunii ianuarie, atunci când nu există sesiune parlamentară, să avem discuţii finale, astfel încât, odată cu intrarea în dezbaterile de la 1 februarie ,să fie totul foarte, foarte clar", a subliniat ministrul Muncii.
Conform unui comunicat al Ministerului Muncii, modificările adoptate prin proiectul de lege stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate plecând de la vechimea în specialitate şi cu reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, iar stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii. Astfel, nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu şi pentru a elimina inechităţile între beneficiarii care sunt deja în plată şi viitorii pensionari.
În acest sens, noile reglementări introduc criterii şi condiţii concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, cu scopul de a redimensiona cuantumul acestora.
Astfel, la stabilirea bazei de calcul a pensiilor de serviciu, se au în vedere venituri de natură salarială realizate pe o durată mai lungă de activitate a potenţialilor beneficiari, similar stagiului minim de cotizare realizat în sistemul public de pensii. Pentru reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu şi cel al pensiilor de asigurări sociale de stat, s-a stabilit ca determinarea cuantumului pensiilor de serviciu să se facă pe baza unui procent ajustat faţă de cel aplicat în prezent, la baza de calcul.
De asemenea, vârsta de acces la pensia de serviciu şi vechimea în serviciu au fost majorate. Astfel, vechimea în specialitate a crescut la minimum 15 ani, iar pentru sistemul de justiţie aceasta este de minimum 25 de ani, fără perioade asimilate. Procentul de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziilor CCR.
Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.
De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăşi media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.
În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.
Pensiile de serviciu ale magistraţilor, aflate în plată, se vor recalcula potrivit noilor reglementări în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.
Totodată, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu sunt obligaţi să depună o cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Dacă beneficiarul nu depune cerere de opţiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate.
Editor : D.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News