Guvernul Orban renunţă la asumarea răspunderii pe măsura pensionării anticipate a magistraţilor după ce legea a fost adoptată de Senat
Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc, joi, în plen de reunit, începând cu ora 12.00 în trei şedinţe succesive, pentru cele trei proiecte pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, modificarea legilor Justiţiei, abrogarea OUG 51 şi legea plafoanelor bugetare. Guvernul va renunţa la asumarea răspunderii legată de prevederea privind pensionarea anticipată a magistraţilor, au declarat surse politice, citate de Mediafax. De asemenea, Executivul va renunţa la asumarea răspunderii şi asupra prevederilor legate de vechimea pentru accederea în Institutul Naţional al Magistraturii, au adăugat sursele citate.
Măsura care va fi anunţată joi de Cabinetul Orban vine în contextul în care Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de for legislativ decizional, o altă iniţiativă legislativă prin care pensionarea anticipată a magistraţilor este amânată până la 1 ianuarie 2022, fiind menţinută în această perioadă vechimea minimă de 25 de ani.
Guvernul şi-a asumat răspunderea, în şedinţa de marţi, pentru modificarea Legilor Justiţiei, abrogarea OUG 51 privind transportul judeţean care bloca decontarea transportului pentru elevi şi legea plafoanelor bugetare pentru anul viitor, în vederea adoptării ulterioare a Legii bugetului pe 2020.
Proiectul care prevede modificarea Legilor justiţiei propune prorogarea pentru data de 1 ianuarie 2020 a pensionării anticipate a magistraţilor, creşterea numărului judecătorilor în completele inferioare, de la doi la trei, dar şi partea legată de vechimea pentru accederea în Institutul Naţional al Magistraturii.
Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că Guvernul va lua act de votul din Senat în şedinţa de joi, care începe la ora 10.00 şi va decide în privinţa modificărilor legilor Justiţiei, respectiv a amânării pensionării anticipate a magistraţilor, pentru care Executivul urmează să-şi asume răspunderea.
Conform calendarului stabilit în şedinţa de miercuri a Birourilor permanente reunite ale Parlamentului, amendamentele pot fi depuse de aleşi până, joi, la ora 10.00.
Guvernul şi-a asumat răspunderea pe modificarea Legilor Justiţiei, pentru abrogarea OUG 51 privind transportul judeţean care bloca decontarea transportului pentru elevi şi legea plafoanelor bugetare pentru anul viitor, în vederea adoptării ulterioare a Legii bugetului pe 2020.
Executivul a adoptat cele trei proiecte pe care îşi asumă răspunderea în şedinţa de marţi seara.
Proiectul care prevede modificarea Legilor justiţiei propune prorogarea pentru data de 1 ianuarie 2020 a pensionării anticipate a magistraţilor, creşterea numărului judecătorilor în completele inferioare, de la doi la trei, dar şi partea legată de vechimea pentru accederea în Institutul Naţional al Magistraturii.
Între timp, Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de for legislativ decizional, o altă iniţiativă legislativă prin care pensionarea anticipată a magistraţilor este amânată până la 1 ianuarie 2022, fiind menţinută în această perioadă vechimea minimă de 25 de ani.
Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că Guvernul va lua act de votul din Senat în şedinţa de joi, care începe la ora 10.00 şi va decide în privinţa modificărilor legilor Justiţiei, respectiv a amânării pensionării anticipate a magistraţilor, pentru care Executivul urmează să-şi asume răspunderea.
„În cadrul unei ordonanţe de urgenţă care a fost dată de domnul Tudorel Toader când s-a întors de la Comisia de la Veneţia, în cursul dezbaterii şi aprobării legii de aprobare a ordonanţei s-au introdus aceste amendamente, care prorogă termenul. Noi am convocat şedinţa de guvern mâine (joi - n.r.) la ora 10.00, când expiră termenul în care parlamentarii pot să depună amendamente la cele 3 proiecte de lege. Evident vom lua act de acest vot la Senat şi vom decide în consecinţă”, a explicat Orban.
Constituţia prevede, la articolul 114 că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
De asemenea, „Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113”.
Articolul 113 din Legea fundamentală prevede că Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului, în plen reunit, „prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
Dacă Guvernul nu a fost demis, atunci proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Executiv.
Editor: Robert Kiss
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News