Cum a pierdut statul miliarde din cauza Agenției conduse de prietenul baronului PSD Arsene. Guvernul a sesizat Parchetul
Un val de ilegalități, conflicte de interese și lipsă de interes din partea funcționarilor în a gestiona eficient resursele naturale ale României, lucru care a dus la pierderea de către stat a miliarde de lei care ar fi trebuit să fie încasate din taxe și redevențe. Asta a găsit Corpul de control al prim-ministrului la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, la verificarea documentelor și activității instituției din perioada 2017-2019, când aceasta era condusă Aurel Gheorghe și de Gigi Dumitru, despre care presa a relatat că este un apropiat al baronului PSD Ionel Arsene.
Raportul, finalizat în 24 iunie, a fost transmis procurorilor, anunță Guvernul într-un comunicat dat publicității vineri.
Guvernul arată că obiectivele controlului au constat în verificarea respectării prevederilor legale privitoare la organizarea şi funcţionarea ANRM, la activitatea de emitere a avizelor, a licenţelor de concesiune minieră şi a permiselor de exploatare, la modul privind stabilirea şi încasarea redevenţelor, taxelor şi tarifelor, precum şi la cel aferent atribuirii şi derulării contractelor la nivelul entităţii.
În urma desfăşurării acţiunii de control au fost identificate o serie de deficienţe/nereguli, în ceea ce priveşte:
* activitatea de emitere/retragere a avizelor, licenţelor de concesiune minieră şi a permiselor de exploatare;
* evidenţa redevenţelor şi taxelor miniere datorate şi achitate de către titularii de licenţe petroliere, respectiv de titularii de licenţe/permise miniere;
* determinarea şi încasarea unei redevenţe, reprezentând o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul naţional de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminale petroliere, altele decât cele aflate în proprietate publică a statului, având consecinţe în ceea ce priveşte prejudicierea bugetului de stat;
* o evidentă incoerenţă la nivelul actelor decizionale ale Agenţiei, coroborate cu posibile conflicte de interese, cu consecinţe privind gestionarea resurselor umane şi financiare;
* organizarea şi funcţionarea Compartimentelor de Inspecţie Teritorială, cu consecinţe directe în ceea ce priveşte controlul activităţii titularilor de licenţe petroliere şi de licenţe/permise miniere.
''La data de 09.01.2018, a fost finalizată o altă acţiune de control efectuată la ANRM, ce a vizat perioada 2013 - 2017, ocazie cu care s-au reliefat o serie de deficienţe, cu privire la care reprezentanţii Agenţiei nu au întreprins demersuri în vederea remedierii, astfel că acestea s-au perpetuat, fiind constatate şi pe parcursul verificărilor finalizate în anul 2020'', precizează Guvernul.
Ce scrie în RAPORTUL Corpului de Control:
Haos în evidențele resurselor minerale
Corpul de Control al prim-ministrului constatat neactualizarea Cadastrului minier, Cărții miniere și Cărții petroliere. Astfel, evidența resurselor minerale a rămas la nivelul anului 2011 și ultima mișcare a resurselor/rezervelor de petrol a fost efectuată la data de 31.12.2018. Această situație de fapt poate genera incertitudine la momentul încheierii licențelor/acordurilor petroliere cu privire la situația reală a perimetrelor concesionate, și, implicit, apariția de litigii ulterior încheierii acestor contracte.
În cazul unor decizii manageriale de la nivelul ANRM, s-a evidențiat o serie de deficiențe și o evidentă incoerență la nivelul actelor decizionale ale Agenției, coroborate cu posibile conflicte de interese, cu consecințe privind gestionarea resurselor umane și financiare și, pe cale de consecință, la nivelul desfășurării activității ANRM în ansamblul ei. Corpul de Control va transmite către Agenția Națională de Integritate constatările.
Exploatarea zăcămintelor fără licențe legale
La nivelul ANRM, nu a existat o preocupare evidentă cu privire la aprobarea licențelor de exploatare, prin hotărâre a Guvernului, în sensul că au fost inițiate procedurile prevăzute de cadrul legal în vigoare în vederea aprobării acestora doar pentru 16 licențe din numărul total de 446 licențe neaprobate, astfel, nefiind respectate prevederile din Legea minelor 85/2003. Titularii de licențe de exploatare neintrate în vigoare pot desfășura operațiuni miniere în baza programelor anuale de exploatare şi/sau cercetare, avizate de ANRM, existând riscul ca exploatarea zăcămintelor să fie finalizată fără ca aceste licențe să fi intrat în vigoare.
Din numărul total de 446 licențe de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare care nu erau intrate în vigoare, titularii a 97 de licențe desfășurau activitatea de exploatare a resurselor pe baza de permis de exploatare, pentru care datorau taxa aferentă activității miniere. Pentru celelalte 349 de licențe care nu au intrat în vigoare, titularii acestora nu aveau obligația legală de plată a taxei pentru activitatea de exploatare minieră, aceasta urmând a fi datorată ulterior aprobării licenței prin hotărâre de Guvern. Teoretic, titularii acestor licențe nu desfășoară activități de exploatare minieră și, în consecință, nu plătesc taxele și redevențele aferente licențelor.
Astfel, este necesar ca ANRM să depună diligențe în cadrul procesului de întocmire a proiectelor de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea licențelor de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare, încheiate la nivelul Agenției, astfel încât acestea să genereze în sarcina titularilor obligații de plată (taxe pentru activitatea minieră și redevențe pentru resursele miniere exploatate) și, implicit, încasarea cuantumului acestora la bugetul de stat.
Cu privire la cererile formulate de operatorii economici având ca obiect acordarea dreptului de exploatare minieră, din verificările efectuate, prin sondaj, s-a constatat faptul că, unele solicitări au fost soluționate cu întârziere, în sensul că, deși agenții economici îndeplineau toate condițiile legale, deciziile emise de ANRM în acest sens au trenat, constatându-se cazuri în care licențele de exploatare au fost semnate și după 19 luni, respectiv 10 luni. Astfel, nu au fost respectate prevederile art. 18 alin. (2) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Referitor la Licența de concesiune pentru exploatare nr. 54/1999 privind exploatarea resurselor de apă minerală, din perimetrul situat în comuna Bodoc, județul Covasna, s-a constatat că, în intervalul 01.08.2016 – 31.12.2018, titularul licenței menționate a sistat exploatarea apelor minerale fără avizul ANRM, deși a solicitat sistarea activității de exploatare în două rânduri, iar ANRM nu a dat curs/nu a formulat niciun răspuns la aceste solicitări. Având în vedere faptul că activitatea a fost sistată și pe parcursul anului 2019, apele minerale din perimetrul anterior menționat nu au fost exploatate timp de aproximativ 4 ani. Astfel, statul român a încasat venituri doar din taxele aferente (în cuantum mult mai mic decât redevențele miniere), nu și din redevențele miniere.
Permise de exploatare ilegale
În perioada analizată, la nivelul ANRM, au fost aprobate un număr de 1.854 de permise de exploatare. Din analiza documentelor, au fost depistate disfuncționalități cu privire la modul de emitere a unor permise de exploatare:
➢ ANRM a acordat unui operator economic două permise de exploatare (din care unul a fost eliberat și înregistrat în două variante, deși ambele vizau același obiect) cu nerespectarea prevederilor din Legea minelor nr. 85/2003 și Ordinul ANRM nr. 94/2009, în sensul că nu a fost obținut avizul privind protecția mediului.
➢ Cu ocazia unor controale de specialitate efectuate de comisarii Gărzii Naționale de Mediu și de organele de poliție, s-a constatat că agentul economic executa lucrări de exploatare, fără a deține acest drept, justificându-și activitatea prin prezentarea actului eliberat de către ANRM, cu titlu de permis de exploatare. Această situație de fapt nu s-a regăsit ca fiind constatată și de reprezentanții ANRM. Practic, aceștia și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile legale privind efectuarea verificărilor în teren.
➢ Având în vedere faptul că acest document (emis de ANRM și utilizat de operatorul economic) nu întrunește condițiile de fond și formă ale unui permis de exploatare, și, implicit, nu produce efecte în sensul acordării dreptului de exploatare, și ținând cont de prevederile din Legea minelor 85/2003, Corpul de Control va sesiza unitatea de parchet competentă. Pe de altă parte, societatea figura în evidențele ANRM cu restanțe privind redevența datorată cu privire la care reprezentanții Agenției nu au întreprins demersuri pentru recuperarea acesteia.
Au fost identificate situații în care permisele de exploatare au fost acordate cu încălcarea prevederilor art. 15 din Ordinul ANRM 94/2009, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că, cererile depuse de operatorii economici au fost soluționate cu nerespectarea termenului legal de 30 de zile, acesta fiind depășit cu până la 181 de zile.
Nu există o situație la zi a redevențelor datorate și plătite de către companii
• La nivelul ANRM, nu există o evidență certă privind redevențele datorate și achitate de către titularii de acorduri petroliere, și nici în ceea ce privește redevențele/taxele miniere datorate și achitate de către titularii de licențe/permise, precum și a sumelor restante.
• ANRM nu a procedat la elaborarea metodologiei prevăzută de art. 49 alin. (2) lit. b¹ din Legea petrolului 238/2004 de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, având consecințe în reducerea eficienței economice a concesionării resurselor minerale și, mai ales în diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.
• Există un mod neunitar privind calculul taxei pentru activitatea de explorare în cazul agenților economici care desfășoară activitatea de exploatare experimentală. Reprezentanții ANRM nu și-au îndeplinit atribuțiile privind verificarea datelor pe baza cărora operatorii economici calculează, plătesc și raportează taxa, ceea ce a condus la plata unor dimunate diminuate față de cele datorate potrivit legii. Dintr-un eșantion de 13 operatori economici, 9 dintre aceștia au aplicat un mod eronat de calcul care a generat plata unor sume mult reduse față de cele calculate cu respectarea prevederilor legale.
• În ceea ce privește constatarea şi sancționarea contravențiilor în domeniul activităților miniere şi petroliere, s-a constatat faptul că, numărul acțiunilor de control efectuate, la
nivelul ANRM, au acoperit doar parțial supravegherea/controlul obiectivelor (perimetrelor) în care se desfășoară operațiuni miniere/petroliere. ANRM, în actuala structură organizatorică a Compartimentelor de Inspecție Teritorială (CIT-uri), nu are capacitatea de a exercita atribuțiile de control/supraveghere privind respectarea de către titulari a prevederilor licențelor miniere/acordurilor petroliere și de gestionare a evidențelor cu privire la sancțiunile contravenționale aplicate, implicit urmărirea punerii în executare a acestora.
• Deși au fost formulate de către CIT-uri propuneri de suspendare/anulare a licențelor deținute de operatori economici care nu și-au îndeplinit obligațiile legale de plată, au fost identificate 3 cazuri în care conducerea Agenției a emis decizii de încetare a concesiunii miniere după aproximativ 6 ani, astfel, ANRM nu și-a îndeplinit atribuțiile de autoritate competentă.
• ANRM nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de dispozițiile art. 58 alin. (4) din Legea minelor nr. 85/2003, respectiv de a actualiza anual, în funcție de rata inflației, limitele valorice ale amenzilor, limitele valorice ale sancțiunilor contravenționale aplicate fiind la nivelul anului 2003, respectiv data intrării în vigoare a Legii minelor nr 85/18.03.2003, fapt ce a determinat diminuarea veniturilor încasate din aceste amenzi, precum și reducerea eficacității aplicării amenzilor și subdimensionarea funcției preventive și coercitive a sancțiunii.
• Începând cu data intrării în vigoare a Legii minelor nr. 85/2003, respectiv din anul 2003, și până la data efectuării acțiunii de control, ANRM nu a efectuat demersurile necesare pentru inițierea unui proiect de hotărâre a Guvernului în vederea gestionării printr-un cont distinct, deschis la Trezoreria Statului, a sumelor aferente transferului de tehnologie și perfecționării profesionale prevăzute în licențele miniere, conform Legii minelor 85/2003 și normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003.
• La nivelul ANRM, nu există o evidență certă cu privire la sumele reprezentând fondurile destinate transferului de tehnologie și perfecționare profesională ce trebuie constituite de către fiecare titular de licență minieră/acord petrolier. Având în vedere sumele considerabile aferente acestor fonduri, reprezentanții Agenției le-au utilizat într-o proporție redusă în scopul achiziționării unor echipamente şi servicii necesare bunei funcționări a instituției, precum și desfășurării activității profesionale.
Raportul privind controlul efectuat la Agenția Națională pentru Resurse Minerale a fost finalizat la data de 24 iunie.2020 și transmis, spre valorificare/informare către PrimMinistrul Guvernului României, Secretariatul General al Guvernului, Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Agenția Națională de Integritate, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, precum și către unitatea de parchet competentă.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News