Calculele politice din spatele datei alegerilor prezidențiale și scenariile din Coaliție
Coaliția se întâlnește joi pentru a stabili data alegerilor prezidențiale și parlamentare, asta după ce de câteva săptămâni PSD și PNL se atacă reciproc pentru schimbarea calendarului electoral, propus la începutul anului. Ședința are loc la doar două zile de la consultările maraton pe care Marcel Ciolacu le-a făcut la Palatul Victoria, din calitatea de premier, într-un exercițiu de imagine, prin care a vrut să arate că ține cont de variantele partidelor din Opoziție, în stabilirea alegerilor.
Chiar dacă fiecare partid politic a venit cu propria variantă pentru alegerile prezidențiale, atât în interiorul PSD, cât și în PNL se conturează deja câteva scenarii clare pe care le vor analiza joi și care maximizează șansele unui partid sau al altuia. Surse politice din PSD și PNL spun că de acum înainte totul va fi analizat la pachet cu alegerile parlamentare, care vor conta în crearea următoarei majorități politice și, implicit structurarea următorului Guvern al României.
Comasarea alegerilor prezidențiale cu cele parlamentare
Prima variantă ar însemna ca alegerile prezidențiale să aibă loc pe 24 noiembrie (turul I) și 8 decembrie (turul II), simultan cu cele parlamentare. Acest scenariu este promovat si preferat mai ales de liberali, care speră să obțină cât mai multe locuri în Parlamentul României, datorită candidatului PNL și care, dacă ar ajunge în finală ar putea ajuta partidul și să obțină un procent bun în Legislativ. Dacă însă Nicolae Ciucă, numele înaintat până acum de PNL pentru această candidatură, nu prinde turul al doilea, sunt șanse foarte mari ca propriul partid, dar și propriul electorat să fie demoralizat și implicit fără dorință de vot.
A doua variantă de comasare ar însemna alegeri prezidențiale pe 24 noiembrie (turul I) împreună cu cele parlamentare, iar turul II să rămână pe 8 decembrie. În acest scenariu ar putea ieși pe plus inclusiv partidele mai mici, care se află în poziția de a-și folosi prezidențiabilul propus în cursă pe post de locomotivă politică ca să își mobilizeze propriul electorat.
Există însă o problemă mare de care se lovește această variantă - Constituția României. Conform legii fundamentale a Statului „Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri." Actualul Legislativ își termină mandatul de patru ani pe 21 decembrie 2024, deci cel mai devreme alegerile pot fi organizate în a doua duminică din decembrie, adică pe 8.
Trei weekenduri de vot într-o lună
A treia variantă analizată de ambele partide, dar preferată mai ales de PSD este cea a alegerilor parlamentare și cele prezidențiale organizate separat. Un scenariu ar fi acela în care românii sunt chemați pe 10 noiembrie la primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie pentru cel de-al doilea tur, iar pe 8 decembrie să aleagă următorii parlamentari ai României.
Avantajele ar fi că nu doar cei doi finaliști din turul al doilea la prezidențiale s-ar putea folosi de poziția pe care o au să își mobilizeze propriul electorat, ci toate partidele vor fi din nou în aceeași poziție la linia de start, cel puțin în teorie. În practică, viitorul președinte ales al României va putea înclina balanța discursului din spațiul public. Mai mult, există riscul unei oboseli a societății românești care și implicit duce la un procent de absenteism crescut la alegerile parlamentare. Un număr mic de votanți a avantajat de-a lungul timpului Partidul Social Democrat care, cel puțin până acum, a reușit să aibă un electorat constant chiar și dintr-un procent scăzut. În 2020, doar 31,87% dintre români au votat la parlamentare, în timp ce în 2016 prezența a fost de 39,4%, conform datelor Biroului Electoral Central.
PSD și PNL au anunțat în primăvară că alegerile prezidențiale vor fi organizate în luna septembrie, tocmai pentru a nu fi prea aproape de cele parlamentare și a duce la o oboseală electorală, dar și pentru a stopa ascensiunea formațiunilor politice extremiste. În spatele acestor declarații însă, a existat un calcul politic între cele două partide de coaliție care implica o alianță pe modelul celei de la europarlamentare și pentru celelalte alegeri. Astfel, pentru funcția de președinte trebuia să existe un singur candidat comun al PSD și PNL, iar pe lista de parlamentare mandatele să fie împărțite după modelul alegerilor pentru Parlamentul European. Însă, pentru că negocierile din Coaliție au eșuat după 10 iunie, a picat și calendarul electoral propus cu doar câteva luni în urmă.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News