Exclusiv Boloș: Nu vreau să-i sperii pe cei din sectorul public, dar vor fi condiții de reformă dure. Reforma nu se face cu mănuși de catifea
Marcel Boloș a vorbit marți seara, la Digi24, despre reforma care vizează salariile bugetarilor și pensiile speciale în contextul PNRR, mai exact a cererii de plată numărul 4 către România. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a spus că reforma trebuie făcută până în luna decembrie a acestui an și va fi una dură. „Vor fi condiții de reformă dure. Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale. Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți”, a spus Boloș.
Ciolacu: Ciucă stă pe margine și critică
Câciu explicații despre posibila pierdere temporară a 1,1 miliarde euro din PNRR
Orașul în care un bulevard este, din 2020, un șantier fără sfârșit
Nou scandal în Coaliție
Ce spune ministrul Finanțelor, întrebat dacă vor crește taxele după alegeri: „Aș fi ipocrit să spun că această componentă va fi zero”
Cea mai mare pensie specială din România depășește 25.000 lei
Cresc sau nu taxele? Anunțul ministrului de Finanțe, Marcel Boloș
Dăianu avertizează Guvernul: Sper să nu ajungem să plătim taxa prin inflație
Boloș se scuză pentru deficitul bugetar prin cheltuielile cu investițiile. Dăianu: „E o nerozie”
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Eu am prezentat trei scenarii, dar fac precizarea că nu au fost discutate în Coaliție, și, sigur, avem timp până în decembrie, atunci este data limită pentru cererea de plată numărul 4 pe care o avem de depus în cadrul PNRR-ului.
Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns.
În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale.
Dar toate acestea sunt scenarii care să ne ducă în zona de validare a jalonului pe care îl avem în reforma salarizării personalului bugetar, pentru care avem deadline-ul în trimestrul 2 al acestui an.
Acolo se spun două lucruri foarte clar – primul este cel legat de sustenabilitate, și în reforma pensiilor speciale am avut exact aceeași condiție – de sustenabilitate, în reforma pensiilor generale avem aceeași condiție legată de sustenabilitate, adică toate aceste volume de cheltuieli publice trebuie să le asigurăm sustenabilitatea pe termen lung.
Pe bună dreptate Comisia ne solicită această condiție, pentru că sunt volume de cheltuieli foarte mari.
Din experiența personală, atunci când la pensiile speciale am prezentat măsuri cu impact nesemnificativ, de genul 0,01% din PIB a fost considerată cu impact minor.
În PNRR este prevăzută o analiză de impact a acestei categorii de reformă, a salarizării bugetarilor, deci este limpede că această corelație între caracterul se sustenabilitate, analiza de impact și revizuirea coeficienților pe care i-am menționat, precizare care a fost preluată în spațiul public și discutată sub forma de tăieri, acestea vor fi condiții de reformă dure.
Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale.
N-aș vrea să avansez acest procent pentru a-i speria pe cei din sectorul public, dar intervalul este între 5-10% reducere.
Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Toată lumea conștientizează că în orice stat membru s-a făcut reformă, nu s-a făcut cu mănuși de catifea. Ele presupun pe fond și măsuri care nu plac mai ales celor pe care îi afectează.
În recomandările specifice de țară, noi am fost avertizați că șubrezim sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales prin deciziile ad-hoc de majorare a pensiilor, a salariilor bugetarilor. De acolo am avut această recomandare și apoi am preluat-o în PNRR.
Avem aceste 4 reforme cu greutate, și dure pentru ceea ce înseamnă sistemul de cheltuieli publice, dar și pentru guvernanța corporațiilor de stat, care este socotită de aceeași amploare și importanță de către Comisia Europreană.
Dacă acest indicator va fi de referință (5-10% - n.red.), reducerea se face de la 37% (ponderea din venituri către plata bugetarilor – n.red.). Să coborâm de la 37%. Este mult, dar vă dau 3 exemple.
Sunt țări precum Germania, Italia, Franța care au această pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor încasate undeva între 20-25%.
Și atunci, noi fiind cu mult peste ceea ce este media europeană este posibil să avem acest indicatori de referință (5-10% - n.red.), sau probabil poate să fie și ponderea pe care o dețin în PIB.
Urmăriți în materialul video discuția completă.
Editor : Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News