O tânără din România coordonează un studiu comandat de Comisia Europeană despre efectele pandemiei de coronavirus
O româncă, Oana Geambaşu, este coordonatoarea unui studiu comandat de Comisia Europeană despre efectele pandemiei şi nu numai. Aceste studii vor fi făcute pe 600.000 de oameni, cu ajutorul mai mulor universitaţi şi institute de sănătate publică din Europa.
Câciu explicații despre posibila pierdere temporară a 1,1 miliarde euro din PNRR
Comisia Europeană cere României să renunțe la plafonarea prețurilor la energie și gaze
Un expert explică de ce România a ajuns să ceară CE prețuri corecte la energie
Victor Negrescu: Nominalizarea mea pentru funcția de comisar european ar fi primită pozitiv de Bruxelles
Cât va mai dura tranziția ora de vară – ora de iarnă?
Vălean, despre o posibilă dată de aderare a Ucrainei și R. Moldova la UE
Klaus Iohannis, după ridicarea MCV: Este o zi frumoasă. România e un stat cu o justiție funcțională. Eforturile nu au fost în zadar
Europa e îngrozită de azilele din România
Vălean: Noi nu avem concluzii în privința Canalului Bâstroe
Studiul coordonat de Geambașu a început în decembrie 2020 și va dura 3 ani.
„Noi analizăm datele provenite din 5 țări – Franța, Italia, Germania, Olanda și Luxemburg – și ne uităm la aproximativ 500.000-600.000 de oameni. Ceea ce ne dorim să facem este să formăm dezvoltarea unui răspuns cât mai eficient și coordonat al țărilor membre prin înțelegerea mecanismului acestui virus. Primul raport pe care îl vom avea va fi în lunile următoare și vom arăta exact ce s-a întâmplat până acum, ce s-a studiat”, a explicat la Digi24.
„Aceste studii sunt făcute deja de aceste țări și noi încercăm să le integăm și să găsim o modalitate prin care să răspundem coordonat și informat”, a adăugat ea.
„Noi încercăm să vedem seroprevalența – răspândirea virusului – în populațiile țărilor și factorii de risc pentru infecție, de la adoptarea măsurilor de prevenție până la impactul dat de zonele geografice, ne interesează inclusiv în ce măsură poluarea afectează dezvoltarea bolii, ca și factorii socio-demografici și istoricul medical al persoanelor. Apoi, vrem să înțelegem factorii de risc prin analizarea informațiilor genetice – de exemplu, de ce unii oameni se îmbolnăvesc dar nu dezvoltă simptome sau au simptome ușoare, și de ce alții au simptome foarte grave”, a explicat Geambașu.
„Apoi, ne interesează să vedem impactul lockdown-ului și altor măsuri de prevenție atât asupra bunăstării populației. Avem date din Olanda, știm că oamenii au menționat că evaluează calitatea vieții lor ca fiind la cel mai scăzut punct de la începutul pandemiei. Apoi, știm că depresia, anxietatea sau sentimentul de înstrăinare sunt la cel mai înalt nivel și astfel încercăm să vedem efectele, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății populației, să știm exact care sunt implicațiile asupra zonei socioeconomice și a relațiilor sociale. Știm că mulți oameni nu merg la medic pentru că le este frică sau evită orice tratament medical până în ultimul moment și acestea vor fi efecte și pe termen scurt, dar și pe termen lung asupra populațiilor”, a adăugat ea.
„Pe noi ne interesează să vedem cum funcționează acest virus pentru a putea contracara aceste efecte și să revenim la o viață cât mai aproape de normal”, a mai spus Geambașu.
Este de asemenea, studiată durata imunității după infectarea cu coronavirus și cea obținută după vaccinare, pentru toate tipurile de vaccinuri existente acum pe piață.
Datele obținute în urma acestor studii vor ajunge la Comisia Europeană, pe baza cărora oficialii europeni vor lua decizii și vor informa statele membre pentru a adopta măsuri.
Editor : Monica Bonea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News