Motivare. De ce a câștigat Kovesi procesul cu Antena 3
Premeditarea actului jurnalistic ofensator a fost un criteriu agravant luat în considerare de judecătorii Curții de Apel Ploieşti atunci când au majorat cuantumul daunelor morale, faţă de nivelul stabilit de instanţa de fond, în procesul dintre şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi şi Antena 3. Explicațiile apar în motivarea instanţei.
Curtea de Apel Ploieşti a reţinut că actul jurnalistic ofensator a fost unul premeditat, aspect care reiese din mai multe probe menţionate, între care invitarea în emisiune a şefului Departamentului de Investigaţii, arătând că aceasta nu e prezentă în mod întâmplător şi că avea un material anume pregătit, prezentarea făcută de către realizator („Vreau să vă dau dezvăluirea promisă, dezvăluirea lucrată azi de... cu privire la această întâlnire conspirativă şi alte elemente ce sunt de interes public cu privire la doamna..., procuror şef..., ce ia dosarul lui... încă din 2011, când el descoperise relaţia dintre... şi..., de bani, de mită, de şpagă, de influenţare a magistraţilor şi alte relaţii ale lui ... cu magistraţii...” - pagina 25 transcript), prezentarea denaturată a unor imagini reprezentând o întâlnire în spaţiul privat între reclamanta-pârâtă şi un alt coleg ca fiind „întâlnire conspirativă”.
„În privinţa pârâtei... , intenţia directă în lezarea valorii sociale ocrotite - dreptul la viaţa privată- reiese din punerea în discuţie, în cadrul unei emisiuni ce avea ca subiect presupuse implicări în săvârşirea de fapte de corupţie a unor înalţi demnitari, inclusiv a reclamantei-pârâte, a unor aspecte privind viaţa privată a acesteia, ce nu contribuie în niciun fel la dezbaterea unor teme de ordin general. În ceea ce îl priveşte pe pârâtul... , intenţia directă reiese din termenul folosit - «muşamalizare» - cu referire la fapte petrecute cu 3 zile în urmă, precum şi din prezentarea aceleiaşi întâlniri a reclamantei-pârâte cu un coleg ca fiind «întâlnire de mafioţi», utilizarea termenului de «mafioţi» în acest context inducând publicului ideea de corupţie”, se precizează în motivarea Curţii.
Instanţa a avut în vedere, în stabilirea sumei care reprezintă daune morale, cadrul în care au fost făcute afirmaţiile denigratoare, gravitatea şi consecinţele acestora, faptul că acestea au avut loc în contextul unei dezbateri de interes general, naţional, la o televiziune naţională şi în cadrul unei emisiuni ce se bucură de maximă audienţă, la o oră de maximă audienţă, că au fost preluate ulterior pentru mai multe zile şi în mediul online, precum şi de alte televiziuni, calitatea făptuitorilor de jurnalişti, de formatori de opinie, asocierea lor în săvârşirea faptelor ilicite, forma de vinovăţie a activităţii delictuale - intenţia directă, inexistenţa unei verificări corespunzătoare realizate de aceştia înaintea emisiunii şi posibilitatea de a folosi alte exprimări în cursul dezbaterii, dar şi funcţia publică de maximă importanţă deţinută de reclamanta-pârâtă, aceea de înalt reprezentant al sistemului judiciar, procuror şef al DNA, valorile sociale lezate şi modalitatea producerii atingerii acestora.
De asemenea, judecătorii au apreciat că relatările uneia dintre apelantele-pârâte „pun sub semnul întrebării noţiunea de «bună-credinţă» a acesteia în exerciţiul libertăţii de exprimare şi de informare a publicului”.
În acest context, Curtea de Apel a apreciat că, prin obligarea pârâţilor la plata, în solidar, a sumei de 300.000 lei cu titlu de daune morale către reclamanta-pârâtă are loc o compensare a prejudiciului cauzat acesteia prin încălcarea drepturilor sale la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi viaţă privată.
„Acest cuantum al daunelor morale este rezultatul reaprecierii tuturor criteriilor de determinare a daunelor morale stabilite jurisprudenţial şi redate în paragraful precedent, şi, totodată, al reţinerii unui nou criteriu agravant al răspunderii civile delictuale nevalorificat de către prima instanţă, şi anume: forma de vinovăţie a intenţiei directe, premeditarea actului jurnalistic ofensator. (...) Cuantumul stabilit de către Curte nu este de natură a restrânge libertatea de exprimare a jurnaliştilor mai mult decât este necesar, nu are un efect disuasiv asupra interesului acestora de a participa la discutarea chestiunilor de interes general şi, în niciun caz, nu se poate susţine faptul că reprezintă o sumă exorbitantă pentru apelanţii-pârâţi obligaţi la plata daunelor morale, în condiţiile în care aceştia nu au depus diligente pentru a dovedi modul de afectare a patrimoniului lor”, se precizează în motivarea instanţei.
Curtea de Apel Ploieşti a decis, la data de 20 martie, că şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, va primi suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3.
Astfel, judecătorii au respins acţiunea formulată de Kovesi în contradictoriu cu Radu Tudor şi Răzvan Savaliuc şi i-a obligat pe pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3, în solidar, la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de daune morale către Kovesi pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi viaţă privată.
De asemenea, SC Antena 3 SA şi Mihai Gâdea sunt obligaţi de instanţă să formuleze scuze publice faţă de Kovesi, precum şi să redea, în mod public şi în integralitate, dispozitivul hotărârii Curţii în termen de maxim cinci zile de la data rămânerii definitive a acesteia, după cum urmează: Antena 3 SA în cadrul fiecărui buletin informativ al zilei, pe parcursul a trei zile consecutive, precum şi pe platforma online a acesteia, iar Mihai Gâdea în cadrul emisiunii realizate de acesta - 'Sinteza Zilei'.
În iunie 2014, Laura Codruţa Kovesi a dat în judecată Antena 3 şi mai mulţi jurnalişti, reclamând faptul că în emisiunea „Sinteza zilei” din data de 19 iunie 2014 a fost acuzată că a muşamalizat ancheta în dosarul în care se efectuau cercetări faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, şi Mircea Băsescu.
În acţiunea depusă în instanţă, Kovesi le-a cerut judecătorilor să oblige Antena 3 şi cinci jurnalişti să plătească în solidar suma de un milion de lei, reprezentând prejudiciul creat, dar şi cheltuielile de judecată. Kovesi susţinea că în emisiune au fost prezentate mai multe fapte şi au fost făcute afirmaţii mincinoase, care i-au creat un grav prejudiciu de imagine şi au adus o gravă atingere demnităţii umane.
În data de 16 octombrie 2015, Tribunalul Bucureşti a decis ca postul Antena 3, jurnaliştii Mihai Gâdea, Radu Tudor, Răzvan Savaliuc, Bianca Nae şi analistul Mugur Ciuvică să-i plătească în solidar daune morale în valoare de 250.000 de lei procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Sursa: Agerpres
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News