DOCUMENT. Motivare CCR: Pensiile speciale în plată nu pot fi recalculate. Securitatea financiară a magistraților, drept constituțional
Curtea Constituţională a României a publicat, luni, motivarea deciziei prin care a fost retrimisă în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale. Printre altele, judecătorii Curţii precizează că pensiile speciale nu pot fi „recalculate negativ”, acestea putând fi doar majorate de legiuitor pentru a fi „în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii”. În legătură cu impozitarea pensiilor speciale, judecătorii CCR au decis că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Impozitarea, însă, nu trebuie să fie prea mare pentru că ar avea „un caracter sancționator”. De asemenea, magistraţii CCR fac referire la stabilirea vechimii în muncă de 25 de ani, fără perioade asimilitate şi spun că legea e neclară. În ceea ce privește pensiile magistraților, judecătorii CCR precizează că „orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor (…) trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”. Totodată, judecătorii CCR explică că statul are libertatea de a modifica sau chiar elimina un venit acordat cu titlu de compensaţie, dar să o facă pentru toată lumea.
Motivarea completă poate fi accesată AICI.
Judecătorii constituţionali precizează în motivare că statul poate decide să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă, singura condiţie fiind de a respecta principiul nediscriminării.
„Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale. Curtea reiterează că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie”, explică judecătorii Curţii, în motivare.
„Spectrul remodelării elementelor definitorii ale dreptului la pensie deja exercitat (pensie aflată în plată) afectează integritatea şi substanţa acestuia şi pune sub semnul îndoielii încrederea cetăţeanului în stat şi în activitatea de legiferare. Evenimente viitoare şi incerte nu pot influenţa negativ dreptul care a fost dobândit şi a intrat în sfera patrimonială a persoanei. Ca atare, odată cu decizia de pensionare, persoana dobândeşte calitatea de pensionar, şi, în acelaşi timp, o pensie ataşată acestei calităţi, care se obţine cu îndeplinirea anumitor condiţii stabilite de lege, condiţii care au condus la calculul pensiei de serviciu după o anumită metodologie şi o anumită formulă, cu respectarea legii în vigoare la respectivul moment. Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obţinută”, arată CCR, în motivarea deciziei de admitere parţială a sesizării de neconstituţionalitate a ÎCCJ.
Prin urmare, judecătorii Curţii spun că nu poate fi acceptat ca, „ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securităţii juridice, ori de câte ori legiuitorul apreciază ca fiind necesar, o îmbunătăţire a modului de calcul care să conducă la o creştere a pensiei aflate în plată este în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii, pentru că neretroactivitatea este o garanţie pentru cetăţean, o protecţie constituţională acordată în beneficiul său”.
„Securitatea juridică cere şi impune o protecţie ascendentă, de sporire a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Orice încercare de reconsiderare a elementelor aplicabile la acel moment pentru pensiile aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta garanţiei de neretroactivitate a legii”, mai prevede sursa citată.
CCR arată că, analizând Decizia 900 din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie.
"Legea criticată pune în aplicare cele precizate de Curtea Constituţională, însă, astfel cum arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, baza de impunere nu este clar determinată. Fără a indica interpretările care se pot aduce textului criticat cu privire la modul de stabilire a bazei impozabile, Curtea observă că aceasta este susceptibilă a fi interpretată în cel puţin patru modalităţi distincte. Caracterul confuz al reglementării este evident şi nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituţie, ceea ce înseamnă că nu îndeplineşte cerinţele de calitate a legii", precizează instanţa constituţională.
Curtea Constituţională mai arată că se impune, de asemenea, observaţia că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi o restructurare indirectă a înseşi bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute la momentul la care s-a realizat pensionarea.
"Or, dacă baza de calcul este un element ce ţine de însăşi asigurarea independenţei sistemului judiciar, nu este admisibilă reducerea indirectă a acesteia prin reglementarea unor impozite care în final conduc la o altă valoare a pensiei decât cea comparabilă cu indemnizaţia unei persoane aflate într-o funcţie similară celei din care s-a realizat pensionarea. Aşadar, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în domeniul impozitării pensiilor cu condiţia să nu încalce garanţiile ataşate independenţei sistemului judiciar, ceea ce înseamnă că în stabilirea regulilor şi bazei de impunere trebuie să manifeste o diligenţă deosebită", menţionează CCR.
De asemenea, magistraţii CCR fac referire la stabilirea vechimii în muncă de 25 de ani, fără perioade asimilitate şi spun că aceste aspecte nu contravin independenţei justiţiei, însă lipsa unor norme tranzitorii conduce la încălcarea independenţei justiţiei.
„Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcţie de 25 de ani, fără perioade asimilate, nu contravine componentei instituţionale a independenţei justiţiei, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raţionale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituţionale a independenţei justiţiei, cu referire directă la condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, precizează textul motivării deciziei CCR.
Totodată, orice reglementare privind salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte principiul statului de drept şi independenţei justiţiei.
„Având în vedere cele expuse, se pune problema dacă efectul combinat al acestor prevederi afectează principiul independenţei justiţiei (componenta instituţională) din perspectiva faptului că reglementarea unor asemenea condiţii ex abrupto creează premisele unor pensionări accelerate/demisii generate de lipsa unei perspective rezonabile de a dobândi pensia de serviciu la final de carieră/scăderea atractivităţii profesiilor din sistemul justiţiei. Cu alte cuvinte, trebuie să se evalueze limita libertăţii de legiferare a Parlamentului atunci când în discuţie este componenta instituţională a independenţei justiţiei. Ca principiu, orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”, potrivit motivării CCR.
Referitor la aspectul privind regulile fiscalităţii, CCR subliniază că, în jurisprudenţa sa, a statuat că „o fiscalitate care se îndepărtează de la regulile general admise, cât priveşte baza şi cotele impozabile, categoriile de venituri etc., devine o fiscalitate discriminatorie dacă introduce criterii care afectează egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor 30 de cetăţeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcţionari este discriminatorie şi contrară prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Constituţie”.
O altă problemă pe care o ridică Curtea, în motivare este cea privind sistemul de pensionare.
„Cu privire la vârsta de pensionare, Curtea constată că legea analizată introduce această condiţie, ceea ce ţine de marja de apreciere a legiuitorului, drept care stabileşte şi o perioadă de implementare a creşterii vârstei de pensionare printr-o dispoziţie tranzitorie cuprinsă într-un tabel anexă. Omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerenţa cadrului normativ reprezintă o încălcare a exigenţelor constituţionale referitoare la principiul securităţii juridice, care impune legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite”, mai arată sursa menţionată.
Astfel, judecătorii Curţii explică faptul că „modul defectuos de realizare a eşalonării creşterii vârstei standard de pensionare este de natură să încalce art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa de securitate juridică corelat cu componenta instituţională a independenţei justiţiei, cu referire directă la condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu. Se încalcă, astfel, art. 1 alin. (3) şi (5) cu referire la art. 124 alin. (3) din Constituţie”.
Citește și: A crescut numărul pensiilor speciale. Cât a ajuns să câștige în medie un fost magistrat
Curtea Constituţională a admis parţial, miercurea trecută, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Preşedintele CCR Marian Enache a explicat, într-o declaraţie de presă, că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joia trecută, că săptămâna viitoare va fi convocat Parlamentul în sesiune extraordinară pentru a modifica legea pensiilor speciale în acord cu obiecţiile Curţii Constituţionale.
La rândul său, preşedintele Senatului şi liderul PNL Nicolae Ciucă a precizat că va fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a modifica proiectul privind pensiile speciale, după ce va apărea motivarea deciziei Curţii Constituţionale care a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe actul normativ.
Editor : I.C
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News