Legea care simplifică schimbarea de gen în Germania, intrată în vigoare. Mii de persoane au depus deja cerere, însă sunt și temeri
Procedura de schimbare de gen devine mai ușoară în Germania, după intrarea în vigoare de vineri 1 noiembrie, a unei legi care a stârnit dezbateri aprinse în comunitate, dar care a bucurat membrii LGBT+. O simplă declaraţie la starea civilă este acum suficientă pentru ca persoanele să-și poată schimba prenumele și genul, informează AFP, citată de Agerpres. Deși mii de persoane s-au preînscis deja, unele organizaţii pentru drepturile femeilor se tem că bărbaţii vor profita de noua reglementare pentru a accesa cu uşurinţă spaţii destinate femeilor şi fetelor.
Germania se alătură astfel ţărilor care au adoptat o legislaţie liberală în acest domeniu, din care, în Europa, fac parte zece ţări, printre care Belgia, Elveţia şi Spania.
Preînscrierile au fost deschise începând cu 1 august. Potrivit revistei Der Spiegel, aproximativ 15.000 de persoane au depus deja o cerere.
„Sunt foarte fericită deoarece este o zi istorică pentru recunoaşterea diversităţii sexuale şi pentru recunoaşterea drepturilor omului şi a persoanelor transgender şi non-binare în Germania”, a declarat ecologista Nyke Slawik, unul dintre cei doi deputaţi transgender din Bundestag, într-un interviu acordat AFP.
„Legea privind autodeterminarea" permite persoanelor care doresc să îşi schimbe prenumele şi genul să înainteze o cerere la oficiul local de stare civilă, apoi să o oficializeze revenind după trei luni, după ce au ales între patru posibilităţi: feminin, masculin, diferit sau „fără menţiune despre gen", precizează sursa citată.
Ministrul Familiei, Lisa Paus, a declarat că este o „zi foarte specială" pentru comunitatea LGBT+, apreciind că drepturile lor vor fi acum „considerabil consolidate".
Noua lege, o ușurare pentru comunitățile transgender
Noua lege înlocuieşte legislaţia ce datează din 1981, care prevedea o procedură costisitoare şi îndelungată. Înainte era nevoie de două rapoarte psihologice în care candidaţii trebuiau să răspundă la întrebări foarte intime despre sexualitatea lor, a reamintit Slawik. Ulterior, un judecător valida sau nu cererea.
Curtea Constituţională abolise deja, parţial, vechea lege şi a permis în 2010 abrogarea obligaţiei de sterilizare şi intervenţie chirurgicală înainte de schimbarea de gen.
„După mai bine de 40 de ani, aşa-zisa lege a transsexualilor, sinonimă cu expertize degradante şi încălcări ale drepturilor fundamentale, este abolită”, a salutat noua lege asociaţia federală pentru apărarea drepturilor persoanelor transgender (BVT).
Aceasta va „uşura viaţa de zi cu zi a multor” membri ai comunităţii, a adăugat BVT într-un comunicat de presă. Guvernul german publicase proiectul de lege în luna mai a anului trecut și l-a adoptat în august, în urma dezbaterii publice.
Minorii vor avea nevoie de acordul părinților
Noua lege clarifică, de asemenea, cazul minorilor. Pentru persoanele sub 14 ani, doar părinţii sau tutorii sunt cei care vor putea iniţia procedurile.
Minorii cu vârsta de peste 14 ani vor putea face demersuri singuri, însă numai cu acordul părinţilor. Ei vor trebui să prezinte o declaraţie care să indice că au solicitat sfatul unui psiholog sau al unui serviciu de protecţie a tineretului şi nu se va mai permite nicio altă modificare timp de un an.
În urma unui sondaj realizat joi, 31 octombrie, de institutul YouGov indică faptul că noua lege este acceptată în societate: 47% dintre cei chestionaţi s-au declarat total sau mai degrabă favorabili, iar doar 37% au respins-o.
Unele comunități se tem de noile modificări legislative
Pe plan politic, criticile sunt alimentate în general de extrema dreaptă şi de dreapta conservatoare.
Deputata Dorothee Bar, membră a partidului conservator bavarez CSU, a acuzat miercuri guvernul, format dintr-o coaliţie între social-democraţi și liberali, că a produs un „proiect ideologic scandalos” şi prea permisiv.
De asemenea, unele organizaţii pentru drepturile femeilor se tem că bărbaţii prădători vor abuza de noua reglementare pentru a accesa cu uşurinţă spaţii rezervate femeilor şi fetelor, precum vestiarele, saunele sau adăposturile în care se refugiază victimele violenţei domestice.
„Este o teamă foarte răspândită”, subliniază Nyke Slawik, dar care nu este justificată, potrivit acesteia, având în vedere noile prevederi legale.
Unităţile în cauză vor continua să îşi stabilească singure regulile de acces, ceea ce asociaţiile transgender consideră un element discriminatoriu.
În plus, aplicarea unor legi similare în alte ţări „nu a provocat o creştere a agresiunilor la adresa femeilor", a adăugat ecologista.
Editor : Andreea Stanciu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News