Live

Momentele-cheie care au dus la revocarea Laurei Codruța Kovesi

Data publicării:
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Preşedintele Klaus Iohannis a stârnit rumoare cu semnătura pusă pe decretul de revocare a procurorului-șef al DNA, după ce s-a împotrivit cererii făcute de ministrul Justiţiei. Cinci luni a durat împotrivirea, dar în cele din urmă a fost nevoit să cedeze. L-au determinat judecătorii de la Curtea Constituţională, nu argumentele lui Tudorel Toader, în care a spus răspicat că nu crede.

Scandalul a început în urmă cu un an. Bucăți dintr-o ședință internă a DNA, în care procurorul-șef cerea ca dosarele cu nume mari să avanseze s-au scurs atunci în presă. A venit apoi decizia Curții Constituționale care vorbea despre un conflict provocat între puterile statului de anchete anticorupţie. Punctul culminant a fost atins în februarie, când fostul deputat PSD Vlad Cosma a făcut publice înregistrări care ar demonstra abuzurile comise de procurori. În replică, Codruţa Kovesi convoca o conferinţă de presă pentru prima dată în istoria DNA.

„Asistăm în ultima perioadă la un festival disperat al inculpaţilor, un festival în care inculpaţi condamnaţi, inculpaţi trimişi în judecată spun neadevăruri. Acest atac vizează îngenuncherea statului român, vizează umilirea societăţii şi umilirea cetăţenilor români”, spunea Kovesi în 16 februarie.

Politicienii PSD şi ALDE au cerut imediat să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri. Iar ministrul Justiției anunţa că procurorul-şef anticorupţie trebuie înlocuit.

Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului șef DNA”, anunța Tudorel Toader în 22 februarie.

Ministrul Justiţiei a explicat nevoia schimbării prin 20 de acuzaţii: de la tergiversarea unor dosare până la depăşirea atribuţiilor când DNA a anchetat guvernul pentru controversata Ordonanţă 13. Preşedintele României, căruia legea îi lasă ultimul cuvânt în această privinţă, a respins din start ideea revocării.

DNA face o treaba bună şi la fel şi conducerea DNA”, spunea Iohannis în 23 februarie.

Înainte de a aviza propunerea, CSM i-a pus pe Tudorel Toader și Laura Codruța Kovesi față în față.

Discursul dvs poate fi seducator, convingător dacă îl faceţi în faţa celor care nu se pricep deloc. Categoric nu mă convingeţi!”, spunea Toader în 27 februarie.

Nu sunt aici să vă conving pe dvs, sunt aici să ofer explicaţii şi probe că ceea ce dvs aţi susţinut în propunere nu este întemeiat şi nu este real. Dvs aţi venit cu supoziţii, cu susţineri, eu am venit cu probe şi cu documente”, a fost replica Laurei Codruța Kovesi.

Avizul este negativ”, a anunțat, în aceeași zi, Codruţ Olaru, procuror, vicepreşedintele CSM.

Ministrul Justiţiei nu s-a mulţumit cu acelaşi raspuns negativ dat şi de preşedintele Iohannis. Cu girul premierului Dăncilă, s-a adresat Curţii Constituţionale, care a decis că refuzul Cotroceniului provoacă un conflict, ce nu se poate stinge decât prin demiterea procurorului-şef anticorupţie.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Polonia a aderat la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi

„Vor fi surprize.” Ce spune un fost judecător CCR despre data alegerilor prezidențiale

Ce spune un fost judecător constituțional despre cererile de anulare a alegerilor prezidenţiale de pe masa CCR

Ce spune un fost judecător constituțional despre ședința CCR de azi privind turul I al alegerilor prezidențiale

Partenerii noștri