Laura Codruța Kovesi: În 2017, însuși demersul de a lupta împotriva corupției a fost pus sub semnul întrebării

2017 a fost un an dificil în lupta împotriva corupției, un an complicat, în care însuși demersul de a lupta împotriva corupției a fost pus sub semnul întrebării, a declarat procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, miercuri, la prezentarea bilanțului activității parchetului anticorupție în anul care a trecut.

„Nu putem să vorbim despre activitatea din anul 2017 fără să arătăm provocările pe care le-am avut: încercările de modificare a legislației și atacurile fără precedent la adresa noastră și a activității noastre”, a arătat Laura Codruța Kovesi.

„Noi nu facem legea. Noi o aplicăm. Dar avem datoria de a spune ce riscuri sunt dacă anumite modificări legislative intră în vigoare. Ne opunem slăbirii legislației. Ne opunem eliminării garanției legale a independenței procurorului. Ne opunem eliminării dispozițiilor legale care ne ajută să investigăm fapte grave care afectează societatea. Pledoaria noastră este pentru o legislație stabilă. Pledoaria noastră este pentru o legislație în care procurorii să fie independenți”, a spus șefa DNA.

Ea a arătat de ce lupta anticorupție a fost uneori greu de realizat: „Deși noi descoperim și trimitem în judecată tot mai mulți inculpați pentru fapte de corupție, bugetele publice sunt în continuare prejudiciate prin fraude. Ne întrebăm dacă avem instituții mai curate. Dacă eforturile Justiției în lupta cu corupția nu trebuie completate cu măsuri”, a declarat procurorul-șef al DNA.

„De cele mai multe ori, cei care au comis infracțiunile sunt tocmai cei care aveau ca principală atribuție conducerea în mod corect a instituțiilor sau gestionarea legală a bugetelor. Funcțiile de conducere le-au permis să abuzeze de banul public, să aprobe investiții inutile, să favorizeze firmele agreate. Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă și le transmit mai departe. Sunt „rețete” folosite pentru fraudarea banului public. Sunt deja practici cunoscute de către firmele care vin la achiziții publice”, a arătat Laura Codruța Kovesi, oferind „cel mai dramatic exemplu”, cel din domeniul sănătății.

Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate. Statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii - sunt principalele concluzii pe care DNA le-a tras în urma analizării cazurilor de care s-a ocupat.

O altă situație gravă a fost semnalată de șefa DNA în ceea ce privește recuperarea banilor publici. „În cauze pe care le investigăm, deși dovedim că sunt fapte penale, există situații în care reprezentanții autorităților publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Nu vor să recupereze banii, pur și simplu. Refuzul de a recupera prejudiciile cauzate bugetului public este de neînțeles. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptabil”, a punctat șefa DNA.

Activitatea DNA, în cifre

În 2017 au fost audiate de Direcția Națională Anticorupție peste 23.100 persoane, însemnând o medie 85 de persoane pe zi, și au fost studiate peste 12 milioane de documente. Statisticile prezentate miercuri de șefa DNA sunt, de altfel, spectaculoase.  

„Am avut un dosar în care au fost audiați 1053 martori și 73 de suspecți”, a exemplificat șefa parchetului anticorupție.

În 2017 procurorii DNA au avut de soluționat peste 11.200 de dosare. Deși doar aproximativ 100 de procurori au desfășurat efectiv activități de urmărire penală, s-au soluționat peste 3.800 de dosare. Este cel mai mare număr de dosare soluționate într-un an de la înființarea instituției.

Au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea, iar 29 inculpați au fost achitați ca efect al deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu. Față de anul 2016, numărul persoanelor achitate în 2017 a scăzut cu 9%.

Investigațiile privind frauda cu fonduri europene s-au dublat în ultimii doi ani. O treime dintre inculpații trimiși în judecată au comis fraude cu fonduri europene. În cele mai multe cazuri, este vorba de fraudarea fondurilor destinate dezvoltării zonelor rurale. Afectează așadar banii destinați comunităților mai sărace, a subliniat șefa DNA.

Laura Codruța Kovesi a reamintit că decizia Curții Constituționale privind abuzul în serviciu a făcut să fie închise 275 de dosare în care procurorii au stabilit prejudicii din bani publici de 148 milioane euro.  

189 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracțiuni au fost de peste 95 milioane euro. „Aceste date ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu, care se manifestă cu precădere în domeniul achizițiilor publice. Ne arată că nu avem un sistem de achiziții publice curat și transparent”, a spus Kovesi.

Ea s-a plâns și că de multe ori DNA e sesizat cu fapte penale comise chiar și cu 9 sau 10 ani în urmă și a arătat că  trebuie găsite mecanisme de responsabilizare a instituțiilor pentru a nu aștepta atât de mulți ani pentru a face o sesizare, iar apoi să paseze responsabilitatea la procurori.

Kovesi a recunoscut că anul 2017 a fost un an în care, din păcate DNA s-a confruntat și cu probleme ce țin de respectarea legii și a codului deontologic, în interiorul instituției. 

„Atunci când sunt critici venite dinspre societate, trebuie să ni le asumăm, desigur. Statutul nostru ne obligă la reținere. Nu putem întotdeauna comunica în astfel de situații. Consiliul Superior al Magistraturii este cel chemat să analizeze dacă astfel de critici sunt justificate, așa cum tot CSM este cel care ne apără reputația atunci când suntem supuși unor atacuri nedrepte”, a spus Laura Codruța Kovesi într-o aparentă referire la criticile îndreptate în ultima vreme către DNA inclusiv din partea ministrului justiției, Tudorel Toader. În conflict deschis cu șefa DNA, acesta a lipsit, de altfel, de la prezentarea bilanțului instituției, fiind pentru prima oară când un ministru al justiției nu este prezent la un asemenea eveniment.

„Ne dedicăm activitatea pentru ca România să fie mai curată. Un loc curat în care să rămânem, nu din care să plecăm în altă țară”, a conchis Laura Codruța Kovesi.

DISCURSUL PROCURORULUI-ȘEF AL DNA LA PREZENTAREA BILANȚULUI ACTIVITĂȚII PE 2017 (sublinierile ne aparțin - n.r.)

Bine ați venit la prezentarea bilanțului DNA pentru anul 2017, un moment în care noi analizăm ce am făcut bine, analizăm ce nu a mers bine și ce am greșit pentru ca analiza noastră să poată fi utilă pentru fundamentarea unor decizii privind reducerea corupției în România.

2017 a fost un an dificil în lupta împotriva corupției, un an complicat.

Însuși demersul de a lupta împotriva corupției a fost pus sub semnul întrebării.

Deși noi descoperim și trimitem în judecată tot mai mulți inculpați pentru fapte de corupție, bugetele publice sunt în continuare prejudiciate prin fraude.

Ne întrebăm dacă avem instituții mai curate. Dacă eforturile Justiției în lupta cu corupția nu trebuie completate cu măsuri.

Aproximativ 1000 de inculpați au fost trimiși în judecată, în 2017.

Reamintesc celor care nu știu, sau au uitat, faptul că DNA se ocupă doar de marea corupție. Acesta este specificul instituției noastre, prevăzut în lege.

O treime dintre inculpații trimiși în judecată au avut funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante: 3 miniștri, 5 deputați, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost președinte al Camerei Deputaților în Parlamentul României și 1 secretar general al unui minister au fost trimiși în judecată în urma investigațiilor DNA.

Aceste cifre ne arată că, de cele mai multe ori, cei care au comis infracțiunile sunt tocmai cei care aveau ca principală atribuție conducerea în mod corect a instituțiilor sau gestionarea legală a bugetelor. Funcțiile de conducere le-au permis să abuzeze de banul public, să aprobe investiții inutile, să favorizeze firmele agreate.

Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă și le transmit mai departe. Sunt „rețete” folosite pentru fraudarea banului public. Sunt deja practici cunoscute de către firmele care vin la achiziții publice. Toți știu ce trebuie să facă, cu cine trebuie să vorbească pentru a câștiga un contract de achiziție.

Să vă dau cel mai dramatic exemplu, cel din Sănătate. DNA a identificat manageri de spitale care iau mită de la furnizorii de produse și servicii. Condiționează buna derulare a contractelor încheiate și plata facturilor de achitarea unor „comisioane” cuprinse între 5 și 20% din valoarea contractului și obțin beneficii nelegale de ordinul milioanelor de euro.

De asemenea, investigațiile privind frauda cu fonduri europene s-au dublat în ultimii doi ani. (344 persoane trimise în judecată pentru fraude cu fonduri europene din totalul de 997; 130 trimiteri în judecată în 2017 față de 65 în anul 2015.)

O treime din inculpații trimiși în judecată au comis fraude cu fonduri europene. În cele mai multe cazuri, este vorba de fraudarea fondurilor destinate dezvoltării zonelor rurale. Afectează așadar banii destinați comunităților mai sărace.

Curtea Constituțională a pronunțat în 2016 o decizie privind infracțiunea de abuz în serviciu. Astfel, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu care generează fraudarea banului public datorită încălcării legislației primare. Adică încălcării dispozițiilor din legi sau ordonanțe.

Sigur, ca procurori respectăm decizia Curții Constituționale și nu mai putem reține răspunderea penală.

Ca efect al acestei decizii a Curții Constituționale au fost închise 275 de dosare în care procurorii au stabilit prejudicii din bani publici de 148 milioane euro.

Întreb: în câte dintre aceste dosare clasate de procurori, în temeiul deciziei Curții Constituționale, celelalte instituții au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă?

Repet: 275 de cazuri clasate, 148 de milioane de euro. În câte cazuri celelalte instituții au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii? Există un interes pentru recuperarea acestor bani, pierduți de cetățeni, de comunități?

Și când vorbim de recuperarea banilor publici trebuie să amintesc o altă situație gravă. În cauze pe care le investigăm, deși dovedim că sunt fapte penale, există situații în care reprezentanții autorităților publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Nu vor să recupereze banii, pur și simplu. Refuzul de a recupera prejudiciile cauzate bugetului public este de neînțeles. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptabil.

189 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracțiuni au fost de peste 95 milioane euro.

Aceste date ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu, care se manifestă cu precădere în domeniul achizițiilor publice. Ne arată că nu avem un sistem de achiziții publice curat și transparent.

Cu privire la perioadele de timp pentru care primim sesizări, de multe ori suntem sesizați cu fapte penale comise chiar și cu 9 sau 10 ani în urmă.

În 2017 am primit 4 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 10 ani, 14 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 9 ani, 12 sesizări pentru fapte comise acum 8 ani și 10 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 7 ani.

Trebuie găsite mecanisme de responsabilizare a instituțiilor pentru a nu aștepta atât de mulți ani pentru a face o sesizare, iar apoi să paseze responsabilitatea la procurori. Dar aceste mecanisme nu sunt în sarcina DNA.

Este foarte dificil să faci anchetă și să administrezi probe pentru fapte de 9 ani sau la 10 ani. Și cu toate acestea, chiar și în aceste condiții, procurorii au investigat și au soluționat și astfel de cazuri.

În mod categoric, un procuror trebuie sa finalizeze ancheta în termen rezonabil, cu celeritate și interiorul termenului de prescripție.

În 2017 am identificat 2 dosare în care clasarea cauzei a fost determinată de prescrierea faptelor și această situație a fost imputabilă unui procuror. În acest caz am sesizat Inspecția Judiciară. În alte 34 de dosare faptele erau deja prescrise când s-au înregistrat la DNA.

Anchetele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni. Acestea sunt motivele pentru care am înființat în anul 2017 Compartimentul de analiză a datelor privind corupția.

Acest Compartiment a realizat analize ale dosarelor instrumentate de DNA, în domeniul abuzului în serviciu în achiziții publice, în sănătate sau retrocedări ale dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Principalele concluzii ale acestor studii ne arată că :

Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată.

Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate.

Statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii.

Pe lângă prejudiciul efectiv mai există și alte efecte grave ale acestor fapte: blocarea dezvoltării comunității scăderea calității vieții, accesul la servicii de proastă calitate și afectarea infrastructurii locale reprezentative pentru o comunitate.

Cât despre modul de acțiune, o să vă dau câteva exemple din Sănătate, pentru că tot am început cu acest domeniu, extrem de important:

Într-un singur dosar, adaosul comercial practicat de firma „intermediară” a fost de 1 milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului.

Cel mai des achiziția a fost supraevaluată, astfel încât să poată fi acoperită și mita ce a fost primită de manager. Sigur, nu toți managerii de spitale fac asta, vorbesc strict de cazurile descoperite de noi.

Și în domeniul sănătății există o perioadă mare de timp între producerea faptei și momentul descoperirii acesteia. Ce șanse reale de recuperare a prejudiciului de 1,5 milioane lei există atunci când fapta este sesizată de Curtea de Conturi la 6 ani după producere?

Vă dau un singur exemplu: Contract atribuit în 2010, derulat între 2010-2012, audit desfășurat de Curtea de Conturi și sesizare la DNA în 2016. Rechizitoriul emis în 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor.

Folosul ilicit obținut prin astfel de fapte nu se întoarce întotdeauna în mod direct la inculpat. De multe ori, folosul este obținut de persoane din anturajul său ori din aceeași grupare politică.

Sumele de bani provenite din infracțiuni de corupție, fraudă în achiziții publice sau evaziune fiscală au fost folosite, ulterior, pentru finanțarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate în campanii electorale.

Doamnelor și domnilor,

În 2017 procurorii DNA au avut de soluționat peste 11.200 de dosare. Deși doar aproximativ 100 de procurori au desfășurat efectiv activități de urmărire penală, s-au soluționat peste 3.800 de dosare.

Cel mai mare număr de dosare soluționate într-un an de la înființarea instituției.

A fost un efort comun al procurorilor, al ofițerilor de poliție, specialiști și grefierii din DNA.

Nu putem soluționa, cu resursele actuale, toate cauzele pe care le primim într-un an. DNA are în investigare cauze ce implică de cele mai multe ori administrarea unui probatoriu complex.

În 2017 au fost audiate peste 23.100 persoane, în medie 85 de persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente.

Asta au făcut cei din DNA, în acest an.

Ca exemplu, am avut un dosar în care au fost audiați 1053 martori și 73 de suspecți. Au fost efectuate 55 percheziții domiciliare și au fost 135 de ridicări de documente de la persoane fizice și juridice. Au fost efectuate verificări financiare pentru 27 de societăți comerciale și 39 de persoane fizice. Au fost dispuse 64 măsuri asiguratorii și sechestrate bunuri în valoare de peste 2,8 milioane euro. S-au luat măsuri preventive față de 35 inculpați. Acest dosar are peste 465.000 file.

Toate aceste activități au fost efectuate într-un singur dosar, iar procurorul de caz mai are în lucru alte 73 de dosare.

Cu tot acest efort, la finalul anului au rămas nesoluționate peste 6.000 de cauze. Aproape dublu față de cât pot soluționa procurorii DNA într-un an.

Nu ne alegem dosarele. Avem obligația să investigăm toate faptele de corupție la nivel înalt despre care sesizați și asta facem.

Procurorii nu au normă de rechizitorii, ei trebuie să stabilească adevărul judiciar pe bază de probe. Se dispune trimiterea în judecată atunci când faptele penale sunt dovedite.

O parte importantă a activității procurorilor DNA o reprezintă susținerea cauzelor trimise în judecată în fața instanțelor. Sunt 42 de procurori DNA care susțin în instanță cazurile investigate de noi.

În 2017, instanțele au condamnat definitiv 713 inculpați. Printre ei: 3 deputați, 1 senator, 28 primari și 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat.

Au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea, iar 29 inculpați au fost achitați ca efect al deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu.

Față de anul 2016, numărul persoanelor achitate în 2017 a scăzut cu 9%.

Desigur suntem foarte preocupați în continuare de îmbunătățirea standardelor de calitate ale investigațiilor noastre.

De aceea, referitor la soluțiile de achitare rămase definitive am dispus prin ordin intern analizarea tuturor soluțiilor pentru a se stabili dacă motivele achitării sunt sau nu imputabile procurorilor.

Ca în fiecare an, a existat o preocupare pentru recuperarea pagubelor produse prin infracțiune.

Măsurile asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei produse prin infracțiune se ridică la peste 200 milioane de euro.

Prin hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA judecătorii au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 159,5 milioane euro. Acești bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat. Este obligația organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid.

Așa cum spuneam, anul 2017 a fost un dificil pentru DNA. Un an în care, din păcate DNA s-a confruntat și cu probleme ce țin de respectarea legii și a codului deontologic, în interiorul instituției. Ne-am raportat la aceste probleme prin dispunerea de măsuri prevăzute de lege. Au fost doi procurori revocați din DNA în 2017. Unul a fost trimis în judecată pentru fapte de competența DNA. Un alt procuror a fost sancționat disciplinar.

Am avut și avem toleranță zero pentru neprofesionalism sau lipsă de integritate. Ne-am delimitat prin ceea ce am făcut de astfel de fapte, am schimbat anumite proceduri interne pentru a înlătura riscurile identificate, am efectuat controale și am dispus noi reguli interne, mai stricte. Ne preocupăm de modificarea procedurii de recrutare a procurorilor în DNA pentru a putea identifica și alte aspecte comportamentale nu doar profesionale.

Dragi colegi,

Știu că ne-am făcut datoria cu mult efort, cu profesionalism și am respectat legea în tot ceea ce am făcut. Atunci când sunt critici venite dinspre societate, trebuie să ni le asumăm, desigur. Statutul nostru ne obligă la reținere. Nu putem întotdeauna comunica în astfel de situații. Consiliul Superior al Magistraturii este cel chemat să analizeze dacă astfel de critici sunt justificate, așa cum tot CSM este cel care ne apără reputația atunci când suntem supuși unor atacuri nedrepte.

DNA a devenit în acești ani și un model de eficiență în societate, dar acest lucru implică și o responsabilitate crescută. Doar împreună și cu consecvență vom continua să dovedim celor care ne-au susținut și au fost alături de noi că am meritat și merităm această încredere.

Îmi doresc ca dificultățile și reușitele noastre să fie cunoscute și înțelese la nivelul societății românești, pentru că în fond ne dedicăm activitatea pentru ca România să fie mai curată. Un loc curat în care să rămânem, nu din care să plecăm în altă țară.

Și sunt convinsă că avem resursele să dovedim și în continuare că suntem procurori de profesioniști și că munca noastră e strict în limitele legii.

Doamnelor și domnilor,

Nu putem să vorbim despre activitatea din anul 2017 fără să arătăm provocările pe care le-am avut: încercările de modificare a legislației și atacurile fără precedent la adresa noastră și a activității noastre.

Au existat încercări în 2017 de a modifica legislația în sensul dezincriminării unor fapte, al eliminării unor instrumente legale investigative sau modificarea statutului procurorului.

Am criticat în mod transparent și argumentat aceste modificări. Am publicat opiniile și argumentele noastre, le-am trimis procurorului general, Consiliului Superior al Magistraturii. Vom continua să facem același lucru dacă vor exista și alte încercări. Noi nu facem legea. Noi o aplicăm. Dar avem datoria de a spune ce riscuri sunt dacă anumite modificări legislative intră în vigoare.

Ne opunem slăbirii legislației.

Ne opunem eliminării garanției legale a independenței procurorului.

Ne opunem eliminării dispozițiilor legale care ne ajută să investigăm fapte grave care afectează societatea.

Pledoaria noastră este pentru o legislație stabilă. Pledoaria noastră este pentru o legislație în care procurorii să fie independenți.

Independența procurorilor este o valoare incoruptibilă.

Prioritățile noastre pentru anul 2018 sunt:

soluționarea cauzelor vechi

investigarea fraudelor cu fonduri europene

investigarea fraudelor în achiziții publice

recuperarea prejudiciilor

creșterea standardelor de calitate în activitatea de urmărire penală și în susținerea cauzelor în instanță.

Stimați invitați,

Vă mulțumesc pentru cooperarea bună din acest an și pentru sprijinul acordat activității și instituției noastre. Sper să colaborăm la fel de eficient și în acest an.

Mulțumesc reprezentanților ambasadelor prezente astăzi pentru sprijinul în realizarea programelor internaționale ale DNA și suportul lor constant în activitatea noastră.

Dragi colegi,

Vă mulțumesc pentru munca din acest an. Pentru solidaritate și pentru implicare. Pentru munca onestă și dificilă pe care o faceți zilnic. Vreau să ne continuăm activitatea și împreună să dovedim că DNA este o instituție profesionistă, activă și consecventă”.

Citiţi şi: Epuizarea "soluţiei Toader" împinge coaliţia spre o nouă capcană

• Etichete:
• laura codruta kovesi
• lupta anticoruptie
• bilant dna
• activitate dna 2017
• dna statistici 2017
• cifre dna 2017
• kovesi declaratii dna

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei