În ce condiții pot fi legile justiției contestate din nou la CCR. Explicațiile lui Augustin Zegrean
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a explicat la Digi24 în ce condiții poate fi din nou sesizată CCR în cazul unor legi care au fost deja contestate la acest for. Declarațiile lui vin în contextul în care președintele Klaus Iohannis a anunțat că va trimite înapoi la judecătorii constituționali cele trei legi ale justiției și că va sesiza și Comisia de la Veneția în privința lor.
Diana Șoșoacă a făcut propagandă legionară, interzisă prin lege
Legea „Iohannis”, criticată de un fost președinte CCR: „Este în afara regulilor democratice”
CCR apără pensiile speciale ale magistraților
Zegrean, despre supraimpozitare: „Așa au făcut comuniștii”
Statul la stat. Ce îi stresează pe judecătorii CCR?
OUG care schimbă soarta marilor dosare penale
Scandal la ședința CCR privind pensiile speciale ale parlamentarilor
Parlamentarii și-ar putea recupera pensiile speciale
Ghinea: Nu există consens în coaliție privind alinierea pensiilor speciale la contributivitate
„E dreptul președintelui să facă acest lucru. Dacă președintele întoarce legea în Parlament și se modifică ceva, poate din nou să fie sesizată Curtea Constituțională. E un mijloc al președintelui de a obliga să se adopte legile curate, frumoase și constituționale. Sesizarea Comisiei de la Veneția trebuia făcută de mult, pentru că acolo sunt doar patru sesiuni pe an. Între sesiuni e mai greu să primești un răspuns de la ei”, a spus Augustin Zegrean.
În opinia sa, președintele și-a schimbat decizia privind sesizarea Comisiei de la Veneția după ce a văzut că „se insistă în aceeași modalitate de adoptare a legilor și în aceleași texte. A crezut că se va ține seama de ce spune el, de ce spune Curtea Constituțională, dar se pare că nu”.
Zegrean a comentat și declarațiile președintelui Comisiei speciale din Parlament pentru legile justiției, fostul ministru Florin Iordache, potrivit căruia avizul Comisiei de la Veneția nu este necesar, pentru că opinia acestei comisii este inclusă în deciziile CCR.
„Spune cam mult, când spune asta. Deciziile CCR nu înglobează părerile Comisiei de la Veneția. Curtea ține seama de ele. Dar e greu de spus dacă Comisia de la Veneția are anumite îndrumări. Ce spune președintele Comisiei nu e corect. L-am auzit mereu spunând că nu fac altceva decât să pună legile în acord cu deciziile CCR. Nu e adevărat deloc. În materie penală, Curtea nu a adoptat decât 3-4 decizii, restul sunt în procedura penală, unde nu e obigatoriu să modifice. Curtea a scos anumite texte din procedura penală. În locul acelora ce să pună? S-a făcut o punere de acord a legislației penale cu deciziile Curtii în timpul Guvernului Cioloș, a fost o ordonanță de urgență foarte mare, cu 80-90 de articole. Trebuie să găsești să dai vina pe cineva”, a spus Augustin Zegrean.
Fostul șef al CCR a mai explicat că judecătorii constituționali vor verifica articolele sesizate de președinte.
„Modul de sesizare e prevăzut în lege. Trebuie să te încadrezi în ea, pentru că CCR nu se poate sesiza din oficiu în nicio situație, cu execpția modificărilor de Constituție. În rest, dacă legea vine la Curte, chiar dacă CCR observă că sunt articole care sunt neconstituționale, dacă nu e sesizată cu privire la ele nu se poate pronunța. Este și o tehnică în care se spune că întreaga lege e neconstituțională în întregime și încearcă să motiveze pe această susținere. Poate face și asta. Și atunci Curtea e obligată să reanalizeze întreaga lege”, a mai spus Zegrean.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News