Guvernul a modificat prin OUG articolul din Codul penal privind prescripţia răspunderii, declarat neconstituţional
Guvernul a adoptat luni o ordonanță de urgență pentru a modifica legislația penală. Executivul a modificat articolul care reglementează prescrierea faptelor, după o decizie de săptămâna trecută a Curții Constituționale, care, dacă s-ar fi publicat în Monitorul Oficial înainte de modificarea legii, ar fi dus, automat, la închiderea unor dosare vechi, în care procesele au trenat ani de zile.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă adoptat luni modifică articolul din Codul penal referitor la întreruperea termenului în care răspunderea penală poate fi prescrisă. Acest articol fusese declarat neconstituțional.
„Astăzi, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care a fost aliniat articolul 155 alineatul 1 din Codul penal la o recentă decizie a CCR din data de 25 mai. Potrivit acestei ordonanţe de urgenţă, articolul 155 va avea în alineatul 1 următorul conţinut: Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”, a anunțat ministrul justiției, Cătălin Predoiu.
Cum s-a ajuns la OUG
După decizia CCR, guvernul a fost nevoit să recurgă la OUG pentru a modifica legislația penală, în ciuda referendumului promovat de președintele României în urmă cu trei ani, la care românii au votat împotriva acestei practici, a ordonanțelor de urgență, în cazul chestiunilor legate de justiție.
Executivul a modificat astfel articolul ce reglementează prescrierea faptelor penale, pentru că altfel, în urma deciziei CCR, ar fi putut duce la închiderea unor dosare implicând nume celebre, precum Elena Udrea, Sorin Blejnar, fost președinte al Fiscului, ori Lucian Duță, fost președinte al Casei de Asigurări de Sănătate.
Curtea Constituțională a analizat pentru prima oară în 2018 prevederile din Codul penal referitoare la calculul prescripției, adică termenul maxim în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru încălcarea legii. La momentul respectiv, judecătorii au cerut legislativului și executivului să aducă mai multă precize în procedura de calcul a acestui termen. Consecința a fost că judecătorii au aplicat după propria apreciere, adică în mod diferit, la nivel național, această prevedere coroborată cu decizia CCR. Drept urmare, articolul a ajuns anul acesta din nou în analiza Curții Constituționale și a fost practic desființat, iar în precizările de presă date publicității ulterior, Curtea Constituțională critică dur Parlamentul și Guvernul că timp de aproape patru ani nu au luat măsuri pentru a pune în acord Codul penal cu decizia din 2018 a CCR.
Ministrul Predoiu a explicat că această modificare a fost cerută de CCR, fiind susţinută şi de Parchetul General. „Această intervenţie legislativă a fost cerută imperios chiar prin comunicatul Curţii Constituţionale care menţionează termenul de intervenţie imediată pentru a alinia legislaţia deciziei respective. Nu mai puţin această intervenţie a fost susţinută şi de poziţia Parchetului General, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Public cu care ne-am consultat imediat şi care ne-a confirmat analiza în sensul că o pasivitate sau o întârziere în intervenţia legislativă ar fi condus la un efect nedorit, aş putea spune chiar devastator asupra multor anchete şi implicit asupra obiectivelor Guvernului din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Nu în ultimul rând, este o intervenţie care vizează protecţia cetăţeanului pentru că păstrarea cadrului legislativ consacrat combaterii infracţionalităţii de toate tipurile reprezintă o măsură prin care statul protejează siguranţa cetăţeanului”, a arătat Cătălin Predoiu.
Soarta marilor dosare penale, decisă prin OUG
Dacă această decizie ar fi apucat să fie motivată și publicată în Monitorul Oficial, practic, instituția prescripției speciale nu ar mai fi existat și o serie de dosare penale, inclusiv unele celebre, s-ar fi prescris, s-ar fi închis pur și simplu, fără ca nimeni să fie tras la răspundere, fără ca un judecător să se pronunțe efectiv cu privire la acuzații.
Un astfel de exemplu este al fostului președinte al CNAS Lucian Duță, condamnat în primă instanță pentru acuzații de luare de mită de ordinul milioanelor de euro, o faptă care era veche de aproape 15 ani. Prima instanță îl condamnase la 6 ani de detenție, dar el deja ceruse în procesul penal analizarea din partea CCR.
De asemenea, și în cazul dosarului Elenei Udrea pentru finanțarea campaniei prezidențiale din 2009 exista risc de prescripție. Acolo faptele erau vechi de aproape 13 ani. În primă instanță Elena Udrea fusese condamnată la 8 ani de închisoare.
Un al treilea exemplu - cazul fostului președinte al ANAF, Sorin Blejnar, judecat de aproape 4 ani după o anchetă întinsă, la nivelul Parchetului, pe parcursul a aproape 8 ani, pentru o faptă din 2012 de luare de mită, la fel, de ordinul milioanelor de euro.
Editor : Luana Pavaluca
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News