DNA îl contrazice pe Tudorel Toader. Reacție după scrisoarea trimisă „Financial Times” de ministrul justiției
Reprezentanţii DNA au trimis o adresă către Financial Times pentru a rectifica „unele informaţii nereale” transmise de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în scrisoarea către publicaţie. Între aceste informaţii sunt cele privind numărul de dosare preluat de la DNA de nou-înfiinţata Secţie specială pentru magistraţi, şi cele privind numărul de investigaţii faţă de magistraţi deschise în mandatul Laurei Codruţa Kovesi.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţă că a transmis publicaţiei Financial Times o adresă prin care rectifică unele informaţii nereale transmise de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, într-o scrisoare adresată aceleiaşi publicaţii.
„Având în vedere că datele pe care se fundamentează argumentaţia domnului ministru al Justiţiei nu sunt reale, ceea ce este de natură a afecta valoarea de adevăr a concluziei celor expuse cu privire la activitatea DNA, pentru corecta informare a opiniei publice, vă prezentăm datele reale, rezultate din statisticile oficiale, privind investigaţiile referitoare la magistraţi, majoritatea acestor investigaţii fiind deschise ca urmare a unor plângeri/denunţuri primite de la persoane nemulţumite de soluţiile dispuse în cauze civile sau penale în care respectivele persoane au fost implicate. De exemplu, pentru a susţine că DNA ar fi exercitat o formă de presiune asupra magistraţilor care judecau în cauze penale, domnul ministru menţionează faptul că nou formata secţie pentru magistraţi -Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie - a preluat 1422 de dosare de la DNA, iar aproape 70% au fost constituite din oficiu, nu ca rezultat al vreunei plângeri sau denunţ”, precizează DNA.
În realitate, la momentul începerii activităţii, Secţia respectivă a preluat de la DNA 275 de dosare aflate în lucru, dintre care 34 de sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă 12 %, susţin reprezentanţii DNA.
„Aceasta cifră – 275 de dosare – este menţionată în Raportul de activitate al DNA pe anul 2018, care i-a fost transmis pe cale oficială domnului ministru încă din luna februarie 2019, şi a fost dată publicităţii cu ocazia prezentării publice a acestui raport, fiind conţinută şi în comunicatul de presă din data de 22 februarie 2019”, mai arată DNA.
Un alt exemplu se referă la afirmaţia ministrului Justiţiei că, pe perioada mandatului Laurei Kovesi, DNA a deschis investigaţii faţă de 3.420 de judecători şi procurori, mai mult de jumătate din numărul total de magistraţi din România.
„În realitate, numărul total de investigaţii privind magistraţii înregistrate la DNA în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 (4 ani şi 7 luni) a fost de 2.396, dintre care, în aceeaşi perioadă 1.922 au fost dosare clasate pentru ca s-a constatat că sesizările erau nefondate. Dintre aceste cauze, doar 10,4 % au fost sesizări din oficiu. Prin urmare, reiese că majoritatea dosarelor au fost deschise ca urmare a unor sesizări formulate de persoane fizice sau juridice. Mai mult, în 521 de sesizări nu apare numele magistratului sau instituţia din care face parte”, precizează DNA, menţionând că şi aceste date au fost prezentate public şi se află pe site-ul instituţiei.
Potrivit legislaţiei din România, există obligaţia ca orice sesizare (plângere, denunţ) primită de parchete, care îndeplineşte condiţiile de formă, să fie înregistrată ca dosar penal, mai explică reprezentanţii DNA.
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a publicat în Financial Times o scrisoare împotriva numirii lui Kovesi în funcţia de procuror-şef european.
Sub titlul "Coerciţia în campania anticorupţie din România", Tudorel Toader prezintă motivele pentru care nu crede că fosta şefă DNA este potrivită pentru postul de procuror-şef european. Scrisoarea lui Toader este prezentată ca răspuns la un editorial publicat în 28 februarie, Financial Times, cu ttilul "Femeia potrivită pentru a fi procuror-şef european", care susţinea că UE nu trebuie să cedeze solicitărilor României şi că trebuie să o numească în funcţie pe Kovesi.
„Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruţa Kovesi, unul dintre cei trei candidaţi la postul de procuror-şef în nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut - de la judecători, procurori şi alte surse credibile - ea nu ar trebui numită în această poziţie de importanţă vitală”, scrie Toader.
El spune că revocarea lui Kovesi nu a fost determinată de faptul că DNA viza politicienii corupţi, ci pentru că DNA încălca legea, aşa cum a indicat şi Curtea Constituţională.
„Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazată pe coerciţie. După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, timp de patru ani, cât ea a fost în funcţie, au fost deschise investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi procurori - aproape jumătate din numărul total. Aceste investigaţii au fost deschisa, dar dosarele nu au ajuns niciodată în instanţă. Au fost folosite pentru a constrânge sistemul judiciar”, susţine ministrul Justiţiei.
El argumentează că Secţia pentru investigarea magistraţilor a preluat 1.422 de dosare, în jur de 70% dintre acestea fiind autosesizări, nu rezulttul unei plângeri sau al unei suspiciuni. Toader susţine că cea mai mare parte a acestor dosare au rămas deschise şi după cel puţin doi ani şi , au fost iniţiate ca răspuns al decizii care au fost formulte împotriva dorinţei DNA.
Toader invocă şi reacţia preşedintele UNJR, Dana Garbovan, care a calificat drept "şocante" aceste informaţii. El mai spune că atunci că deschiderea dosarelor nu era suficientă, erau impuse interdicţii, astfel încât cei vizaţi să fie suspendaţi din funcţii şi astfel îndepărtaţi de dosarele în care DNA aveaa un interes.
„Judecătorii au găsit în dosare de la DNA transcrieri şi înregistrări modificate, probe contrafăcute, denunţuri false şi probe ascunse în mod intenţionat. Aceaasta nu este justiţie. Biroul Procurorului European ar trebui să caute cu insistenţă vinovaţii, dar nu prin sacrificarea respectării drepturilor omului şi a procedurilor normale”, scrie Tudorel Toader.
Scrisoarea lui Toader este publicată în aceeaaşi zi în care Kovesi este citată la Secţia specială de investigare a magistraţilor, iar în Parlamentul European se decid paşii de urmat în numirea procurorului-şef european.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News