Portret-robot al celor care comit abuz în serviciu
Oameni de paie, manevraţi din umbră pentru a obţine câştiguri importante pentru grupuri de interese, economice sau politice. Aşa arată portretul-robot al funcţionarilor care au ajuns după gratii în ultimii ani pentru că au abuzat de funcţie atunci când au acordat, preferenţial, contracte din bani publici. Lucrări supraevaluate chiar şi de zece ori, firmele rudelor puse pe lista scurtă, caiete de sarcini cu dedicaţie. Sunt tot atâtea modalităţi prin care bugetul de stat a pierdut zeci de milioane de euro.
Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal
Primarul din Târgu Mureș a fost reținut de procurorii DNA
Parchetul General s-a autosesizat după desecretizarea documentelor CSAT
Percheziții DNA la Casa de comerţ Unirea
Vameși reținuți pentru mită în portul Constanța
Un comisar de poliție a fost prins în flagrant luând „taxă de protecție” de la patronul unui restaurant
Primarul din Lehliu Gară, audiat la DNA
Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, la Curtea de Apel. „Am adus o armă secretă”
Florian Coldea, din nou la DNA
Zecile de condamnări definitive obţinute în ultimii ani de procurorii anticorupţie în dosare de fraudare a unor achiziţii publice au conturat portretul-robot al funcţionarului corupt. Anchetele au scos, însă, la iveală că, de cele mai multe ori, cei care încalcă legea sunt manevraţi de păpuşari.
Procurorul general Augustin Lazăr spune că există o legătură strânsă între infracţiunea de abuz în serviciu şi cea de conflict de interese. Doar că, în cel de-al doilea caz, este vorba despre „autorul din spatele autorilor”, care se foloseşte de un alt funcţionar public.
„Portretul robot al infractorului de abuz în serviciu este similar cu portretul robot al infractorului de conflict de interese. Un prim portret robot priveşte funcţionarul public care este fie printre cei aleşi, primari, consilieri, fie dintre funcţionarii publici numiţi, directori, şefi de serviciu. Aceste persoane au o conduită caracterizată ca fiind abuzivă. Un astfel de funcţionar are o conduită abuzivă şi pentru a-şi rezolva interesele proprii, exercită o astfel de conduită, încălcând o deontologie minimă pe care trebuie să o aibă un funcţionar public”, a spus procurorul general la dezbaterea despre corupţia din achiziţiile publice la care a participat şi procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
El spune că al doilea portret robot este mai „sofisticat”, fiindcă este vorba despre „autorul din spatele autorilor”, care se foloseşte de un alt funcţionar public.
„Este posibil să avem modalităţi de acţiune sofisticate care dau răgaz autorului din spatele autorului să îşi ia măsuri de protecţie şi să se folosească de cel din faţă, să şteargă cu el pe jos. De multe ori, acest om de paie nici nu vrea să coopereze”, a spus Lazăr.
El a adăugat că în cele mai multe cazuri, acest „om de paie” este un membru de familie, un prieten sau un membru de partid, „cineva care poate fi sacrificat”.
De asemenea, procurorul general a ridicat problema neutralizării mecanismelor de verificare şi control din instituţiile publice în care îşi desfăşoară mandatul respectivul infractor.
„Neutralizarea temporară a acestor mecanisme dă timp autorilor din spatele autorilor să culeagă produsul infracţional şi să îl pună la adăpost. Până ajunge ancheta la locul respectiv moare omul, se schimbă mandatele”, a spus Lazăr.
Studiul făcut pe baza anchetelor de corupţie a scos la iveală că furtul din banul public este pe deplin conştientizat în interiorul instituţiilor, iar beneficiarii au găsit în ultimii ani noi metode pentru ascunderea profitului ilegal.
„Beneficiul nu mai era necesar să se întoarcă la inculpat, la cel care a comis infracţiunea, ci era obținut de persoane din anturajul acestuia ori s-au materializat în capital politic”, a subliniat procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
Statistica arată că mai mult de jumătate din dosarele anchetate de procurorii anticorupţie anul trecut au fost de abuz în serviciu. Aproape 200 de persoane au fost trimise în judecată pentru astfel de fapte în 2017, în dosare în care sunt puse sub sechestru bunuri de peste 95 de milioane de euro.
Citiți și: 148 de milioane de euro, pierduți după o decizie a CCR
Surse: Digi24, News.ro
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News