Acuzație: Ministerul Justiției și CSM nu respectă decizii ale CCR
În plin scandal legat de decizia Curţii Constituţionale în cazul Kovesi, o asociaţie de magistraţi atrage atenţia că două hotărâri ale CCR, pronunţate anul acesta, nu sunt respectate de Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Judecătoarea de la procesul lui Vlad Pascu este anchetată disciplinar
Horodniceanu va fi judecat disciplinar
Cîțu, după decizia CCR privind majorarea pensiilor
Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul
„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi
Ciolacu, criză de furie
Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații
Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025
Care este legătura dintre studii și nivelul de trai
Asociaţia „Voci pentru Democraţie şi Justiţie” (VeDem Just) a trimis şi o scrisoare către cele două instituţii, prin care cere ca hotărările Curții Constituționale să fie puse în aplicare:
În document se arată că sunt magistrați „detașați în afara instanțelor și parchetelor unde fie ocupă funcții de demnitate publică, fie exercită funcții administrative fără legătură directă cu serviciul public de înfăptuire a justiţiei”, lucru interzis de două decizii ale CCR.
„VeDemJust a solicitat inițierea procedurilor de încetare a detașării magistraților în cauză pentru a intra în „matca constituțională”. Printre cei vizați se află un secretar de stat din Ministerul Justiției și doi ambasadori ai României în străinătate”, se arată în scrisoare.
„Astfel, Constituția spune clar că un magistrat nu poate ocupa nicio altă funcție, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior” (art. 125 alin. 3 și art. 132 alin. 2). Având în vedere această interdicție de ordin constituțional care nu face diferențiere între calitatea de magistrat și exercitarea efectivă a funcției, prin două decizii pronunțate în acest an Curtea Constituțională a decis că un magistrat nu poate fi detașat într-o poziție unde nu ar desfășura activități în legătură cu calitatea sa; a mai decis că un magistrat nu poate fi ales, numit sau detașat în funcții de demnitate publică pentru că își asumă un rol diferit de cel de înfăptuire a justiției, componenta politică sau administrativă preluată evidențiind, în realitate, o nouă funcție exercitată concomitent cu deținerea calității de judecător/procuror (par. 102 din Decizia nr. 252/2018). În fine, Curtea a stabilit că cele anterior arătate se aplică şi funcţiilor publice de execuţie sau conducere, altele decât cele de demnitate publică, din cadrul autorităţilor executivă sau legislativă: nu este admis ca, pe calea detaşării, judecătorul sau procurorul să încalce normele constituţionale referitoare la incompatibilităţi, legiuitorului nefiindu-i permisă crearea unor procedee de eludare a unor interdicţii de natură constituţională (parag. 174-175 din DCC nr. 45/2018).
De la data publicării în Monitorul Oficial a celor două decizii (5 martie 2018, respectiv 9 mai 2018), respectarea acestora este obligatorie dar nici Ministerul Justiției. Ele vizează nu numai situația celor care se vor detașa începând cu această ultimă dată, ci inclusiv situația magistraților aflați în momentul de față în perioada detașării – aceasta pentru că însăși Curtea stabilește în mod repetat necesitatea ca deciziile sale să producă efecte atunci când ne confruntăm cu situații juridice născute anterior și nefinalizate la data ivirii aspectului de neconstituționalitate (a se vedea Deciziile nr. 755/2014 și nr. 587/2017)”, potrivit VeDem Just.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News