Evaluare Națională 2019. Cum au fost subiectele la română și ce e de așteptat la matematică?
Elevii care au susținut, marți, prima probă scrisă, la limba și literatura română, pentru Evaluarea Națională 2019 sunt optimiști și speră la rezultate foarte bune. Ceva mai emoționați sunt doar părinții. Experții în educație spun că și la matematică, probă care urmează joi, 20 iunie, subiectele vor fi accesibile.
Mulţi elevi au ieşit optimişti marți din examenul de la limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2019, convinşi că vor obţine o notă bună la capacitate.
Promovabilitate zero la Evaluarea Națională la o școală din Craiova
Evaluarea națională pentru clasa a VI-a a fost amânată
Sport la Evaluarea Națională (proiect)
Lucrările la Evaluarea Națională vor fi corectate electronic
Subiecte Evaluare Națională 2021. Ministrul educației: Mă voi asigura că nu au vicii de formulare
Ce s-a scos din programa pentru examenele naționale
Ministrul educației: Se va schimba filosofia examenelor naționale
Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”
George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”
La Colegiul Național „Gh. Lazăr” elevii sunt foarte siguri pe ei:
- Cum a fost?
- Bine, ce să zic. Sper că am făcut totul bine.
- Știi cam cât ai putea să iei?
- Peste 9,50.
La primul subiect, elevii au avut de realizat o compunere de cel puţin 150 de cuvinte, în care să motiveze apartenenţa la genul dramatic al unui fragment din piesa „Ultima cursă” a dramaturgului Horia Lovinescu.
- A fost destul de uşor.
- Vă așteptați la acest subiect?
- Foarte mult, pentru că n-a mai picat în ultimii ani.
- Urmează matematica.
- Nicio emoţie!
Elevilor li s-a mai cerut să găsească sinonime pentru cuvintele „făgăduiește” și „primejdioasă” și să explice rolul cratimei în expresia „n-are rost”, precum și să explice modul de formare a unor cuvinte.
- Au fost sub mult mai ușoare decât îmi imaginam, spune o elevă de la „Lazăr”.
Subiectele de la română nu i-au speriat nici pe elevii de la Colegiul Național „G. Barițiu” din Cluj-Napoca:
- Exercițiile au fost nu foarte grele, dar nici foarte ușoare.
- O experiență foarte plăcută. Sper că o să iau notă mare și o să intru unde doresc.
Ultima cerinţă din subiecte a fost redactarea unei naraţiuni, în 150-300 de cuvinte, în care candidaţii să prezinte o întâmplare petrecută acasă sau la școală, în timpul unei activități de lectură.
Marina Manea, profesor de limba română: „Un astfel de exercițiu stimulează imaginația creatoare a copilului. E vorba despre a înțelege că trebuie să proiectezi în interiorul unui act de lectură și trebuie să dai naștere unei narațiuni, pornind de la acest pretext: actul de lectură. Vorbim despre o poveste în ramă, o poveste în poveste, o narațiune în narațiune”.
- Exercițiile au fost chiar ușoare, cel puțin din punctul meu de vedere, a doua compunere, pur și simplu compunere, adică nu greu.
- Da, am știut, nu mă așteptam la dramatic.
- Dar la ce te așteptai?
- Liric, epic, să fie mai usor.
- Cât crezi că iei?
- 8, poate chiar 9.
Dacă elevii au fost mai relaxaţi la examen, părinţii nu şi-au putut ascunde grijile.
„Am avut emoții mai mari decembriet el. Aşa cred, dupa cum l-am văzut”, mărturisește un tată.
„Este și un moment dificil, pentru că vârsta lor nu e neapărat vârsta propice deciziilor”, spune o doamnă.
Evaluare Națională 2019. Proba de matematică, joi, 20 iunie
Joi, absolvenţii de gimnaziu vor trece printr-un nou examen, cel la matematică. Există cumva o percepție comună că dacă a fost ușor la română, pentru o diferențiere a rezultatelor, la matematică va fi ceva mai greu sau în orice caz va exista un element care să necesite mai multă atenție sau ingenuozitate.
Liliana Maria Toderiuc, inspector general ISMB: „Să se aștepte la subiecte pe măsura celor pe care cu siguranţă le-au exersat la clasă în gimnaziu și nivelul de dificultate e la fel ca cel din anii trecuți, nu un nivel deosebit”.
Inspectorul Toderiuc, care este și profesor de matematică, are şi câteva sfaturi pentru elevi: să se concentreze și să-și gestioneze foarte bine timpul în cele două ore de examen.
Primele rezultate de la Evaluarea Naţională vor fi afişate pe 25 iunie şi tot atunci cei nemulţumiţi de notă vor putea face contestaţii. Ca și anul trecut, dacă nota se va modifica după contestații, indiferent cu cât, aceasta va fi noua notă luată în considerare pentru media de la Evaluarea Națională.
Modele de subiecte de matematică pentru Evaluarea Națională 2019 puteți găsi AICI.
Vă poate fi de folos să vă reamintiți și: Simularea pentru Evaluarea Națională 2019. Care au fost subiectele la matematică şi cum se rezolvau
Vedeți și: Ce subiecte au picat la MATEMATICĂ în 2018 și rezolvarea lor
Inspector: Meditațiile nu sunt necesare
Din punctul meu de vedere, și ca profesor de matematică, meditațiile nu sunt necesare, spune Liliana Maria Toderiuc. „Părinții doresc aceste meditații și sigur, dacă dumnealor doresc și au solicitat profesorii, știm cu toții că se realizează. Dar nu sunt necesare. Eu știu și din experiența școlilor pe unde am lucrat și am fost profesor titular și din experiența mea proprie, am avut în fiecare an și avem elevi care nu fac o oră de meditație și chiar reușesc cu nota maximă la examen. Acum, este alegerea părintelui, este alegerea elevului, cum v-am spus, gradul de dificultate al examenului este unul accesibil pentru absolut toți elevii”, a declarat pentru Digi24 Liliana Maria Toderiuc.
Expert: subiecte potrivite generației
Unii experţi în educaţie consideră că subiectele sunt potrivite generaţiei căreia i se adresează, dar că sunt totuşi perfectibile.
Marian Staș, expert în educație: „Prima mea observație se referă la ceea ce înseamnă exercițiul de analiză și sinteză. Atunci când formulezi idei principale și idei secundare înseamnă că parcurg enunțurile respective, pracurg textul, realizez esența subiectului și sunt capabil să le sintetizez. De asemenea, un aspect care mi se pare necesar indiferent de generație este cel legat de comunicarea corectă în scris, respectiv a unui text de 150-300 de cuvinte, pentru că e firesc și e important să pot face lucrul ăsta. Eu cred că sunt subiecte potrivite și generației anului 2019, în care provocarea principală o reprezintă focalizarea și invitația de a gândi critic și de a sintetiza enunțuri mai largi.
Ghidul tinerilor care se pregătesc să susțină examenele pentru admitere la universitățile din SUA - țara n-are relevanță - în ceea ce privește componenta de limbă și literatură, există o remarcă importantă: tinerii care doresc să aplice nu au o listă predefinită de lecturi. Singura recomandare acolo este: citiți! Nu contează ce și cât, citiți cât puteți, pentru că de fapt exercițiul este de a înțelege orice text le vine la îndemână, nu o listă de lecturi gata pregătită pe care o parcurg de-a lungul unuia sau a doi ani, astfel încât toți copiii să citească aceeași listă de cărți. Mi se pare un exercițiu mult mai deștept de asumare și de gândire într-un plan mult mai larg, de gândire critică și de capacitate de a raționa indiferent de textul aflat sub ochi. E o invitație de a ne comporta mai puțin ca niște roboței care reproduc texte și de a reacționa în priză directă, indiferent de titlul sau conținutul unui text parcurs la prima lectură”.
De ce tot mai puțini elevi reușesc să ia nota minimă 5?
Sunt două cauze, consideră Marian Staș, expert în educație.
„Una este sistemică și am să o ilustrez prin sentimentul pe care îl am la sfârșitul de an școlar 2018-2019: un sentiment de decerebrare a sistemului, care în frunte cu miniștrii educației din ultimii doi-trei ani au transmis mesaje contradictorii care s-au bătut cap în cap, au amestecat agende, au revenit la ordine de ministru, peste noapte au schimbat tot felul de lucruri. Așa ceva nu face bine unui sistem care are a fi în primul rând sănătos și stabil, pentru ca toți care suntem în el să putem merge nu cu inima în gât și cu infarctul gata pregătit sau cu preinfarctul neștiind ce ne aduce ziua de mâine. Asta este cauza sistemică.
Din celălalt punct de vedere, reiterez nevoia de transformare de sistem, de arhitectură curriculară de secolul XXI, pentru că de fapt lucrurile sunt la fel ca înainte: am rămas ca-n tren, cu un sistem încremenit, neschimbat din punct de vedere al arhitecturii curriculare pe care gimnaziul o oferă copiilor, un seistem depășit ce-și va atinge limitele indiferent ce deștepte sau inspirate vor fi subiectele, fie la română, fie la matematică”.
În final, expertul a transmis un mesaj către elevi și părinți: Există viață după examen, nu murim cu notele pe care le luăm aici. Asta nu înseamnă invitația la superficialitate și la a rasoli și a fușeri examenul, ci înseamnă invitația de a admite că e un exercițiu al vieții pe care ni-l asumăm, îl depășim, ne învățăm lecțiile și mergem mai departe. Există viață și după notele de la Evaluare Națională! - transmite Marian Staș.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News