Cum să faci educație cu profesori „repetenți”?
Sistemul de învăţământ românesc e plin de profesori slab pregătiţi. O recunoaşte fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu, care pune totul pe seama salariilor mici. De ani de zile, mai mult de jumătate dintre candidaţii la un post de titular nu reuşesc să obţină peste 7, nota minimă pentru angajarea pe perioadă nedeterminată. Ba chiar mulţi dintre ei iau note sub 5. Specialiştii atrag atenţia că mesajul pe care profesorii „repetenţi” îl transmit elevilor este unul puternic negativ.
Situație aberantă într-o școală din Timiș. Deși există o clădire nouă, elevii fac cursuri în module
Profesorul Alfred Bulai, acuzat de abuz sexual
Caz șocant în China
Discurs marcant al unei șefe de promoție la liceu: Școala a devenit o sursă de frustrare și dezamăgire
O profesoară din Focșani, în topul celor mai buni profesori din lume
Anul școlar ar putea începe cu proteste
Profesorii au luat note rușinoase la titularizare
Sindicaliștii din educație spun că greva e doar suspendată
Cum își permite cineva să pună în dificultate examenele? Guvernul le-a dat tot ce au cerut, în ce temei mai continuă greva?
Un candidat se uită pe listă şi râde: „Notă examen, medie cu inspecţia: 7 şi... ha,ha, nu îmi vine să cred! Nu mă aşteptam, și dacă era să îmi notez eu lucrarea”
Acest profesor a ieşit din examenul de titularizare convins că a făcut drumul degeaba până la centrul de examinare. Paradoxal, soarta i-a surâs şi a luat notă de trecere, ceea ce l-a uimit peste măsură.
- Erai mirat mai înainte!
- Păi, mirat, că dacă era să îmi corectez eu lucrarea îmi puneam 2, ha, ha.
- La ce materie ai candidat?
- La religie ortodoxă.
Un profesor din doi nu ia examenul de titularizare
În cazul altora, norocul nu a compensat lipsa de carte. Şi anul acesta, mai puţin de jumătate, adică 46,8 la sută dintre candidaţi, au reuşit să ia 7, nota minimă care le asigură un post de titular la catedră.
- Am luat o notă bunicică, dar nu de titularizare. Au fost subiectele destul de grele şi... asta e, spune un candidat care a picat.
- La ce materie aţi dat?
- Pentru învăţători.
- Şi cât ai reuşit să iei?
- 6.00 fix.
- Şi îţi trebuia mai mult.
- 7, minim 7.00.
Chiar dacă nu au luat notă de trecere, unii profesori se bucură că alții au fost mai slabi decât ei.
- Şi ce notă aţi luat?
- 6,05
- Şi e ok?
- Da, am văzut pe listă că sunt cam al şaselea.
- A luat o notă mică, dar s-ar putea să facăm o contestaţie, să conteste nota, poate îi pune mai mult, explică prietenul unui alt candidat.
- Dar cât a luat?
- Hm, 3,85.
„Mesajul pe care îl transmite un candidat care nu reuşeşte să ia nota 5.00 este un mesaj de neseriozitate, adică nu pot avea aşteptarea că el va da învăţare copiilor cu care lucreză, dacă el nu se poate pregăti pentru a lua o notăm onorabilă la acest examen”, spune Daniela Vișoianu, consultant educațional.
- Sunt şi note destul de multe între 1.00 şi 2.00?
- Unsprezece note, raportat la numărul candidaţilor este un procent nu foarte mare, dar asta spune faptul că nu toată lumea este făcută pentru meseria de profesor, fiind o meserie vocaţională, automat trebuie, pe lângă cunoştinţe, şi alte abilităţi în ceea ce priveşte ocuparea unei catedre, spune Oana Enache, purtător de cuvânt ISJ Galați.
De ce profesorii iau note mici la titularizare?
108 candidați au luat totuși nota maximă, 10.00, la examenul de titularizare de anul acesta. Au existat însă și 13 candidați care au luat nota minimă, 1.00, la examen. Practic, au predat foile goale.
Rezultatele slabe din acest an nu sunt un accident. Putem vorbi chiar de un fenomen al profesorilor care intră nepregătiţi în examen. În ultimii cinci ani, procentajul candidaţilor care au reuşit să promoveze examenul a fost sub 50 la sută. Care ar fi cauzele?
Daniela Vişoianu, expert în educație: „Este un examen probabil prea dificil pentru tipul de candidaţi care se prezintă la el. Avem o problemă semnificativă în formarea iniţială, în sensul în care formarea iniţială înseamnă ceea ce se întâmplă în universităţi, uneori aceşti candidaţi nu sunt buni nici măcar pe disciplina lor de bază, nu mai vorbim de abilităţile de a fi profesor, care nici acelea nu se învaţă suficient în universităţi”.
Colegiul Economic Viilor. Cu două ore înainte de examen, curtea începe să se aglomereze. Unii dintre candidaţi au venit doar să îşi mai încerce încă o dată norocul. Mulţi sunt deja la a doua sau a treia tentativă. La ieşirea din sala de examen, entuziasmul le-a dispărut.
- Greu. Adică nu dificil ca subiecte, subiecte pe care trebuia să le ştim, dar foarte alambicate, foarte..., adică chiar trebuia să ştii materie. Nu ştii materie nu ai ce să zici că ocoleşti, că..., explică un candidat.
- Ce notă speraţi să luaţi, aşa, după ce aţi făcut?
- Eu sper măcar minumul de 7, ca să pot să mă încadrez.
- Credeţi că îl luaţi?
- Eu sper că da, să vedem, nu ştiu.
Candidații găsesc rapid explicații pentru rezultatele slabe: „Mulţi lucrează, sunt ocupaţi şi automat, materia este foarte stufoasă, probabil şi subiectele ar trebui un pic mai... gen făcute grilă, un pic mai abordabile... Este foarte multă sinteză, foarte mult de dezvoltat şi automat este greu să reţii atâta”.
„Eu consider că este o problemă în primul rând de la minister, pentru că nu au ştiut cum să facă în aşa fel încât să pregătească mult mai bine cadrul didactic."
Fostul ministru al educaţiei în mai multe mandate, Ecaterina Andronescu crede ca salariile foarte mici îi îndepărtează pe profesorii buni din sistem și le face loc celor slab pregătiți.
Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei: „Acum sunt ceva mai mari, dar ele nu au fost deloc atractive. Dacă ar fi după mine, i-aş îndemna să meargă spre învăţământ pe cei care termină în fruntea clasamentului şi au şi vocaţie de dascăl, pentru că poţi să fii şi profesional bun, dar dacă nu ai acel har al profesorului care ştie să comunice ce predă, care să formeze cu elevul sau cu studentul o echipă în care există această compatibilitate între cele două persoane, atunci mai bine faci altă meserie, pentru că duci această povară a dificultăţilor toată viaţa şi nu este confortabil”.
Cât de relevant e examenul de titularizare?
Cât de bine reușește examenul de titularizare - în forma actuală - să verifice competențele, valorile și capacitatea profesorilor de a se adapta la clasă?
„Cred că este o deteriorare a întregului învăţământ care începe să aibă, această deteriorare, acest proces, efecte vizibile şi în examinarea profesorilor, examinare care ar trebui să măsoare cu adevărat cât s-a decantat acolo în înţelegerea lor, în abordarea pedagogică la clasă şi chiar în informaţii. Nu ştiu dacă acest examen măsoară şi partea de informaţii şi de competenţe şi de valori a profesorului sau nu ştiu cât de relevant este examenul, în raport cu ce se întâmplă practic la clasă”, spune Oana Moraru, consultant educațional.
Până acum, profesorii care nu reuşeau să ia notă de trecere pentru titularizare puteau rămâne în sistem ca suplinitori. După examenul din acest an Ministerul Educaţiei a anunţat că cei care au luate note sub 5 vor fi daţi cu totul afară din sistem. Apoi, același minister s-a răzgândit: profesorii „repetenţi” pot participa totuşi la concursuri pentru ocuparea posturilor rămase vacante în şcoli.
Editare web: Luana Păvălucă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News