20 de miniștri ai Educației în 30 de ani: sute de modificări, nicio reformă solidă
În ultimii 30 de ani, România a avut 20 de miniştri ai educaţiei. Doar câţiva dintre ei nu au simţit nevoia să facă o reformă. După Revoluţie au fost adoptate două Legi ale Educaţiei, iar fiecare dintre ele a fost modificată de zeci de ori. Uneori, schimbările în programul examenelor au fost făcute cu câteva luni înainte ca acestea să fie susţinute, iar victime ale acestor schimbari dese sunt desigur, elevii.
Ministrul Educației:
Ministrul Educației, despre greva de avertisment: "Fac apel la profesori să supravegheze copiii"
Reacția ministrului Educației când un părinte îi arată plasa ruptă a porții de fotbal
Cîmpeanu explică schimbările din educație, fără teze și medii semestriale
Media din clasele V-VIII ar putea să nu mai conteze la admiterea la liceu
Gradul de siguranță în școli, între 76 și 82%, spune Cîmpeanu
Cîmpeanu, despre deschiderea școlilor la incidența de sub 3 la mie
Cum începe școala în plin val 4 al pandemiei
Elevii din anii terminali încep școala fără înjumătățirea claselor
Fiecare ministru al Educaţiei a venit cu viziunea lui. În general, diferită de a predecesorului, cu mici excepţii.
„Tebuie să ne axăm pe competențele care sunt cunoscute și recunoscute. Trebuie să avem un sistem de învățământ adaptat la acest necesar de competențe, care, atenție, și ele sunt în schimbare. Trebuie să pregătim elevii pentru meseriile viitorului”, spune Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educației.
„Având profilul absolventului de liceu este obligația ministerulu și a celui din sfera ministerului educației. Să contribuie din plin la ceea ce înseamnă un curriculum național. Profilul este drenat pe cele 8 competențe cheie pe care trebuie să le aibă fiecare cetățean european”, explică Liviu Pop, fost ministru al Educației.
„Termină înspăimântător de puțini! Ce fac cu ei după aceea? Nu sunt nici formați profesional cum trebuie. Ajung să termine, n-au nici bacalaureatul, nu pot să meargă mai departe, sunt pierduți. Cred că avem vreo 150.000 de tineri în situația asta. E inacceptabil, e cea mai mare bogăție a noastră”, afirmă Adrian Curaj, fost ministru al Educației.
Altă prioritate ar trebui să fie investiţia în profesori.
„Ai nevoie de cadre didactice care dincolo de a fi motivate și asta din fericire a început să se întâmple, trebuie să fie formate, și mă refer și la forma inițială și la continuă, mă refer la parcursul în carieră”, spune Sorin Câmpeanu, ministru al Educației.
„Avem și cel mai mare program de formare a cadrelor didactice, sunt 450 de mii de euro care se duc exclusiv în formarea cadrelor didactice”, potrivit Liviu Pop, fost ministru al Educației.
„Investiția în profesori este esențială. Nu pentru că mi-aș permite să spun că nu fac treaba bună, pentru că eu cred că școală românească e profundă, dar au nevoie să facă față acestei întregi transformări”, afirmă Adrian Curaj.
Ultimii miniştri ai Educaţiei n-au prea reuşit însă să pună în practică aceste lucruri. Au scuză că au avut printre cele mai scurte mandate - în jur de şase luni, în timp ce ideile lor se întindeau pe mulţi ani.
„Dacă mâine am avea 6%, printr-o minune, alocați Educației, nu suntem pregătiți să îi folosim eficient. Mare parte din buget se duce pe salarii. Creșterea salariilor nu este ceva rău, este rău că ele reprezintă o mare parte din buget, pentru creșterea salariilor eu am militat”, declară Sorin Câmpeanu, fost ministrul al Educației.
„Pe infrastructura şcolară este nevoie de implicarea autorităților locale pentru că sunt proprietarii clădirilor, există alte ministere care să se ocupe de infrastructură școlară, rolul ministerului Educației este să aibă o educație de calitate copiii din România”, potrivit Liviu Pop.
„Oricare ar fi cel la putere, orice schimbare s-ar face în societate, oricine ar veni și ar conduce în România, să avem această țintă: 10 la sută. Dumneavoastră o să spuneți că e puțin. Mhm. În cinci ani am ajunge acolo unde n-am ajuns în 25 de ani”, explică Adrian Curaj.
Multe vorbe, puţine lucruri concrete. Toţi foştii miniştri şi-ar dori însă că stabilitatea să caracterizeze educaţia din România.
„Este nevoie de o majoritatea stabilă și un program de guvernare coerent și integrat de aceea avem nevoie și de guvern și de parlament, dar în același timp e nevoie și de autoritatea locală pentru că în zona pre-universitarului nu vom putea face niciodată o reforma sănătoasă fără sprijinul autorităților locale”, spune Liviu Pop.
„Viziune, în egală măsură îți trebuie coerență, schimbarea atât de frecventă a ministrului Educației, cei care trebuie să fie responsabili, deci în momentul în care ocupi acel scaun pe care a stat Spiru Haret trebuie să fi pătruns foarte adânc de responsabilitatea acelei poziții pentru că educația nu a fost niciodată un minister că oricare altul.
Iar ideile unui ministru generează efecte într-o mare masă pentru că vorbim de 3 milioane de elevi și 500 de mii de studenți. Deci fie și numai pentru acest lucru eu pledez pentru postabilitatea unui ministru, începând cu cel de acum, începând cu ce vreți, dar să avem o perioadă (de stabilizare n.r.), pentru că s-au demonetizat foarte multe lucruri, însă trebuie să înțelegem că schimbările în Educație își pot vedea efectele exclusiv pe termen mediu și lung”, afirmă Sorin Câmpeanu.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News