Live

De la „ucigașii de portavioane” la „ucigașii de copii”. Cum au ajuns rachetele navale ale Rusiei „armele terorii” lui Putin în Ucraina

Mihnea Lazăr Data actualizării: Data publicării:
Momentul când o rachetă de croazieră rusească explodează în centrul orașului Vinița, Ucraina. Captură gif: Twitter/Truxa/Truha

Bombardierul strategic pare să se scuture ușor după fiecare lansare. Deasupra bordului de luptă, iluminat în roșu, se observă dârele lăsate pe cerul întunecat de două rachete care urcă rapid spre altitudinea de croazieră. La un moment dat, copilotul, care filmează întreaga scenă, devine creativ și panoramează spre stânga. În cadru apare pilotul, care arată cu degetul în față și strigă „Moarte naziștilor!”. Militarii Moscovei tocmai au lansat niște rachete antinavă asupra unor ținte terestre, o practică extrem de controversată folosită tot mai des în ultima perioadă în bombardamentele din Ucraina. Cum au ajuns rușii să folosească astfel de arme (concepute inițial a distruge portavioanele americane) împotriva țintelor civile? O posibilă explicație: rușii și-au epuizat, pur și simplu, „stocul” de muniții de precizie. În plus, folosirea de rachete navale, care prin natura lor, sunt mult mai imprecise când sunt utilizate împotriva țintelor terestre reprezintă o „crimă” în sine, este de părere analistul militar Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă al marinei române.

„O rachetă antinavă are capabilități limitate: ea lovește o navă. Când ajunge în zona țintei, racheta își deschide radarul. Deasupra mării, radarul «vede» singura perturbație - o navă - care se profilează pe oglinda apei”, a explicat, pentru digi24.ro, Sandu-Valentin Mateiu.

„Să trimiți deasupra uscatului o rachetă antinavă este o crimă. De ce? Ea se va duce pe prima țintă care iese în evidență: un bloc. Când deschide radarul, vede un bloc, intră în el. Ea (racheta antinavă) nu are capacitatea de a discrimina între un bloc și un depozit de muniții”

În cele aproape cinci luni de război, Rusia a folosit cel puțin 1.400 de rachete „inteligente” pentru lovirea diverselor ținte din Ucraina. În ciuda numărului uriaș de rachete (unele estimări merg până la 2.000 de rachete trase în această perioadă), armata rusă încă nu a reușit să-și atingă obiectivele strategice.

„După ce au lansat 1.500-2.000 de rachete, din care multe erau moderne (Kalibr și Iskander), rușii nu au reușit să distrugă infrastructura critică a Ucrainei, deși au dus-o în ruine, în mare parte. Rafinăriile, de pildă, le-au distrus”, a spus expertul militar.

În schimb, de o lună și jumătate, rachetele Moscovei au ajuns să lovească tot mai des ținte civile: blocuri, sanatorii, maternități, centre comerciale.

„Cred că, în principal, nu au avut o planificare riguroasă, nu au gândit situația în ansamblu. Au atacat obiective civile care nu au valoare (militară). A omorî civili în război e inutil, dincolo de faptul că e imoral: risipești muniție pe copii. Care e rolul? Ce amenințare militară e un copil?

În cel mai recent atac, la Vinița, efectuat cu rachete de croazieră Kalibr lansate din Marea Neagră, 23 de persoane au fost ucise, inclusiv 3 copii. Alte 90 au fost rănite.

Creșterea numărului de victime în urma acestor atacuri vine în contextul în care experții militari au semnalat o scădere semnificativă a numărului de arme de precizie ale Moscovei.

„Lanțul de producție e limitat. Sistemul de ghidare (al rachetelor) probabil are componente pe care Rusia nu le mai poate produce sau nu le mai poate importa”, a spus Sandu-Valentin Matei.

Astfel, Rusia a decis scoaterea din fostele stocuri ale URSS a vechilor rachete antinavă Kh-22 (sau „Kitchen”/Bucătăria”, în terminologia NATO). Deși concepute în anii 1960-1970 pentru distrugerea portavioanelor americane, rușii nu au avut nicio problemă să le folosească acum împotriva orașelor ucrainene.

Cu rezultatele deja cunoscute.

„Politicul promovează în lanțul de comandă idioți care distrug doctrina și militarii se conformează: «Vrei așa? Așa fac!»”

Înainte de Vinița, pe 30 iunie, la Odesa, cel puțin 19 persoane au fost ucise într-un atac similar, după ce două rachete rusești au lovit un bloc de apartamente cu mai multe etaje și un sanatoriu pentru copii.

În atacul de la Odesa au fost folosiți fix aceiași „ucigași de portavioane” -  rachetele „Kitchen”.

Cu trei zile mai devreme, pe 27 iunie, o rachetă rusească lovea un centru comercial din Kremenciuk.

La Kremenciuc, în urma acestui atac, cel puțin 18 persoane și-au pierdut viața. Pe lângă racheta care a lovit fix centrul comercial, o a doua rachetă a explodat, la aproape 600 de metri distanță, în apropierea unei fabrici despre care se presupune că ar fi fost obiectivul principal al atacului, conform unei analize BBC.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că racheta folosită în acest atac a fost Kh-32, o variantă îmbunătățită a modelului Kh-22, dar, în esență, tot un „ucigaș de portavioane”, la bază.

„Să folosești, din start, o asemenea rachetă împotriva țintelor civile înseamnă că tu, comandant, știi că această rachetă va lovi nediscriminat cea mai mare țintă pe care o vede după ce a deschis radiolocatorul. Se duce în blocul copiilor moldoveni din Odesa. El știe asta, există o presiune politică, o opacitate strategică, care se traduce prin aceste atacuri criminale de genul «Lovește-i, mă, că și așa puțin ne doare»”, a spus comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu.

„Politicul promovează în lanțul de comandă idioți care distrug doctrina și militarii se conformează: «Vrei așa? Așa fac!» Dacă dai un ordin absurd, se vor găsi cozi de topor care să spună: «Ok, șefu', executăm»”

Rata de eșec a rachetelor inteligente ale Moscovei depășește 20%. În unele cazuri ea ajunge la 60%

Primele imagini, apărute pe Twitter, cu presupusa lansare a două rachete antinavă „Kitchen” de către un bombardier strategic al Rusiei, au apărut pe rețelele sociale în luna mai 2022.

„Din momentul în care lansezi o rachetă antinavă asupra unei ținte de uscat, știi că asta va lovi aiurea”, a spus comandorul de marină în rezervă, Sandu-Valentin Matei.

În cazul atacului de la Vinița, rușii au folosit, însă, o rachetă de croazieră Kalibr, considerată „inteligentă” și care poate fi lansată de navele de suprafață ori de submarinele din flota Mării Negre. Rachetele Kalibr din dotarea armatei ruse sunt ori antinavă (neindicate a fi folosite împotriva țintelor terestre) și de croazieră (care, teoretic, au capacitatea de a „naviga” deasupra solului și a lovi ținte în adâncimea teritoriului).

„Au folosit flota din Marea Neagră ca simplu lansator de rachete Kalibr. Atât.”, a spus comandorul în rezervă.

Să folosești un submarin să tragă patru rachete și apoi să se întoarcă în port e ca și cum ai folosi un Ferrari pe post de tractor

Cum se explică totuși faptul că o rachetă „modernă” Kalibr a lovit fix în mijlocul orașului Vinița și a ucis atât de mulți civili, la fel ca în cazul unei rachete „vechi” și mult mai puțin „inteligente”?

„Toate aceste atacuri au fost gândite să lovească aceste culoare prin care vine muniția și echipamentul occidental. Dar ori au avut intelligence prost ori au lansat o variantă navală (a Kalibr). Ne-am trezit că au ucis oameni nevinovați în centrul Viniței”, a spus analistul militar.

Conform experților SUA în armamentul Federației Ruse consultați de Reuters, rachetele de croazieră lansate până acum de avioanele Rusiei în Ucraina au înregistrat rate de eșec situate între de 20-60%. Conform experților militari, orice rată de eșec care depășește 20%, în cazul unei arme „inteligente”, este extrem de mare.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Ce șanse are Europa să prevină colapsul Ucrainei, dacă SUA se retrag din joc, odată cu revenirea lui Donald Trump

Ceartă între Zelenski și Fico: Slovacia amenință că taie livrările de curent către Kiev, dacă Ucraina oprește tranzitul gazelor rusești

Replica dură a lui Zelenski la „provocarea” lui Putin: „Un tâmpit”

Soldații nord-coreeni luptă ca în Primul Război Mondial, spune un expert militar. Ce vrea Putin să demonstreze, de fapt

Partenerii noștri