Cine vrea unirea Moldovei cu România? Mai este posibilă?

Se împlinesc, astăzi, la 27 martie 2018, o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România. Peste şapte mii de oameni au cerut duminică, la Chișinău, unirea Republicii Moldova cu România. Mulţi dintre ei au venit de la sute de kilometri distanţă. Iar primarii din aproape 150 de localităţi de peste Prut au semnat declaraţii simbolice de unire. În cifre, însă, mai puţin de o treime din populaţia Republicii Moldova se declară unionistă. Și o informaţie importantă: preşedintele Igor Dodon a anunţat o posibilă modificare a legilor, astfel încât cei care ameninţă statalitatea Republicii Moldova să fie cercetaţi penal.

Jurnalistul Digi24 Elena Vijulie a fost să filmeze în Republica Moldova și să stea de vorbă cu oamenii din ambele tabere: pro-unioniști și anti-unioniști. 

Citiți și

FOTO. A început ședinţă solemnă a Parlamentului, la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Cum a fost posibilă unirea, după rusificarea forțată a Basarabiei?

Fac Unirea pe cont propriu. Basarabia, între sărăcie, Rusia și Europa

La Centenarul Unirii se pune, firesc, întrebarea: mai e posibilă revenirea Moldovei la patria-mamă? Cum? Sau de ce nu? Și cum ar trebui să percepem mentalitățile oamenilor de dincolo de Prut, pe care adesea îi numim „frații” noștri? Sunt întrebări la care au încercat să răspundă, la „Jurnalul de seară” de la Digi24, jurnaliștii Elena Vijulie și Ion M. Ioniță, redactor-șef la „Historia”, și istoricul Cosmin Popa. 

Multora dintre oamenii de peste Prut le este încă frică, se deschid mai greu. Dar oamenii cu care am stat de vorbă la Bălți, ruși, nu au un discurs vehement, așa cum e cel propagandistic, practicat de politicieni, în primul rând de președintele Igor Dodon, spune Elena Vijulie.

Atitudinea oamenilor față de o problemă atât de importantă este suma experiențelor personale. Lucrurile trebuie tratate cu îngăduință și înțelegere, pentru că în capul acestei discuții e faptul că în Republica Moldova, România se bucură de cea mai bună imagine, poate, pe care o are în străinătate, punctează Cosmin Popa, istoric. Noi trebuie să admitem faptul că maniera în care Rusia face propagandă în ţările CSI ne este nouă aproape imperceptibilă. Ei gândesc în categorii tipice comunismului, care a fost destul de negru la noi, dar noi ne-am păstrat identitatea naţională. Acolo s-a petrecut un fenoment de deznaţionalizare și un fenomen de simplificare până la extrema gândirii politice. Gândirea politică în țările estice nu poate fi gri, nu putem avea amândoi dreptate. De aceea, e foarte important să se acţioneze în Moldova constant, consistent și inteligibil. Nu se vor schimba percepțiile agitând steaguri, vorbind sforăitor despre unire, dar nici desconsiderând ceea ce s-a întâmplat în aceste sate. Dl. Meleşcanu își face treaba vorbind despre absenţa efectului juridic. Dar să spunem că nici decizia Sfatului Ţării în 1918 nu avea efect juridic. Nici Adunarea de la Alba Iulia. Erau expresii ale voinței populare și ale unor circumstanțe politice. Trebuie să-l lăsăm pe Meleşcanu să spună poezioara legată de efectul juridic, care oricum e un truism. Dar e datoria dumnealui să spună lucruri clare din punct de vedere politic și noi să tratăm ce se întâmplă acolo ca expresie a unei voințe populare.

Unionismul de la Chișinău trebuie luat în seamă, este de părere Ion M. Ioniță. Acum câțiva ani acest fenomen nu era, nu se mai discuta, nu mai era o temă. Acuma este. Dacă ești unionist nu mai ești un „ciudat”, arată el. E un curent care are deja în jur de 20-25 la sută. Enorm, să fim serioși. Era undeva la 3 la sută. Acești oameni există. Plus că mai este un unionism latent: oamenii nu ar sări să facă o unire acum, dar dacă li s-ar prezenta niște avantaje economice, ar vrea, spune Ion M. Ioniță.

Astăzi va avea loc o ședință solemnă a Parlamentului de la București, care ar urma să dea implicit un răspuns acestor oameni, punctează Elena Vijulie.

Există și oameni în Republica Moldova care văd unirea cu România ca singură alternativă după ce au fost dezamăgiți pe rând de politicienii de peste Prut, spune Elena Vijulie. Dar toată lumea admite că argumentul economic și argumentul privind securitatea și siguranța este foarte important.

„Eu v-aș întoarce întrebarea: cine le vorbește românilor, în situația asta? Am avut o mostră de curând de vorbire a unei persoane cu o funcție importantă în stat, doamna prim-ministru. Ați văzut cum se exprima, incalificabil. Puneți-vă întrebarea la ce nivel e conceptualizarea acestei persoane, dacă se exprimă cum se exprimă. În acest moment nimeni nu face nimic și nici nu poate, pentru că nu-și pune problema”, subliniază istoricul Cosmin Popa. Scrisorile trimise de administrație nu duc la nimic. Pe de altă parte, există și o veste proastă în această creștere de popularitate a unionismului: el este expresia crizei în care se află Republica Moldova, e o expresie de lehamite. Ne vom trezi cu o populație care așteaptă lucruri de la România și pe care România nu va fi în stare să le livreze, atrage atenția Cosmin Popa. El mai spune că rușii din Republica Moldova, în proporție de 80 la sută, vor accepta unirea, exact în virtutea acestor avantaje de ordine material și a unei vieți ceva mai organizate decât în Republica Moldova. Numai că acum nu mai putem face unirea ca în 1918, spune Cosmin Popa. Și nici ca în 1991, adaugă Elena Vijulie.

Niciodată nu spui „nu”, este de părere Ion M. Ioniță. Pentru că niciodată nu poți să vorbești în numele generațiilor care vor veni. Nu știi ce se va întâmpla. Cu trei luni înainte de 27 martie 1918 știa cineva ce se va întâmpla? Nu putem renunța niciodată la o parte din România, spune el.

Dacă nu ne comportăm ca stat în legătură directă cu vremurile, riscăm ca unirea să fie de mai scurtă durată decât în 1918, în cazul în care se face, este replica lui Cosmin Popa. Nu văd un plan legat de Basarabia, nu doar cel legat de infrastructură, de economie, dar nu văd o gândire politică generală. Paradoxal, arată istoricul, Rusiei îi convine foarte mult această discuție despre unionism, pentru că o scoate din această izolare a raptului teritorial din Ucraina. Întotdeauna, propaganda rusă va găsi similitudini între un proces natural de unire și ce s-a întâmplat în Crimeea sau ce se întâmplă în Donbass. E doar o aparență că Rusia se opune acestei mișcări unioniste. Dodon face zgomot inconsistent, a comentat Cosmin Popa.  În momentul de față, Rusia nu ar spune „nu” unei astfel de mișcări, pentru că ar crea o urmare naturală a ceea ce s-a întâmplat în Crimeea. În aceste zile avem de-a face cu o încercare foarte fermă de a-i arăta Rusiei limitele în acțiunile sale de intruziune din Europa și nu numai. Rusia are nevoie de un eveniment, care să abată atenția de la ce se petrece, iar acesta poate fi unul dintre ele, atrage atenția istoricul Cosmin Popa. 

Elena Vijulie spune că Rusia ar putea „da” Republica Moldova în schimbul recunoașterii anexării Crimeei, în urma unui proces elaborat și informal de negociere. Transnistria, spune Elena Vijulie, a scăzut foarte mult ca importanță pentru Rusia. Este un scenariu cu care nici Cosmin Popa, nici Ion M. Ioniță nu sunt de acord.

Dacă este ceva mai de preț în Basarabia, având în vedere și criza demografică prin care trece România, este rezervorul uman de aici: oameni de cultură apropiată, de religie apropiată, de mentalități apropiate și aici este marea noastră șansă. Și de aceea trebuie să existe politici de apropiere care să se adreseze oamenilor. Avem o politică de făcut în primul rând pentru oameni și abia apoi pentru teritoriu, punctează istoricul Cosmin Popa. Și apropo de greșeli, spune el, dacă vom intra în măruntaiele unor lucruri, vom afla unele de care ne vom speria. Nu, nu sunt moldovenii pro-ruși, nu mor de dragul lui Putin chiar așa, dar problema se pune dacă ai ce iubi în altă parte, încheie Cosmin Popa.

Urmăriți dezbaterea integrală în materialul video de mai sus.

• Etichete:
• republica moldova
• elena vijulie
• unire
• cosmin popa
• 27 martie 1918
• romania unire basarabia
• centenar unire romania basarabia
• ion m. ionita

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei